Curtea Constituţională a respins, marţi, sesizările formulate de deputaţii PNL şi USR, dar şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) asupra Legii 303/2014 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
UPDATE 15:16 CCR a respins sesizările
Curtea Constituţională a luat în discuţie, marţi, atât sesizarea PNL şi USR, cât şi pe aceea a ICCJ la Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.
”Constatând identitatea de obiect al acestor două sesizări, Curtea Constituţională a dispus conexarea acestora. În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile criticate din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale, în raport de criticile formulate. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României”, se arată în comunicatul CCR.
Plenul Senatului a adoptat în 22 mai, pentru a treia oară, modificările aduse legii 303/2004 privind statutul magistraţilor, acestea fiind contestate la CCR atât de opoziţie, cât şi de ICCJ.
În textul sesizării, ICCJ vorbeşte despre faptul că modificările sunt ”generale şi imprecise” şi vor duce la imposibilitatea aplicării legii. Legea a fost contestată la CCR, pentru a treia oară, şi de către parlamentarii PNL şi USR, titrează News.ro.
Magistraţii Curţii Supreme au decis, în şedinţa din 24 mai, să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la unele aspecte de neconstituţionalitate regăsite în modificările la Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor.
În textul sesizării, magistraţii ICCJ fac referire la faptul că noţiunea de eroare judiciară nu este definită în mod clar, legiuitorul având obligaţia ”să indice în mod clar şi indubitabil ipotezele în care există eroarea judiciară”.
”Legiuitorul trebuie să detalieze cu privire la normele care pot da naştere unor asemenea vătămări şi să stabilească nivelul de intensitate al încălcării pentru a evita reluarea judecării unei cauze soluţionate printr-o hotărâre judecătorească definitivă. În caz contrar, se aduce atingere autorităţii lucrului judecat şi, implicit, securităţii a raporturilor juridice element component al securităţii juridice prevăzut în articolul 1 alineatul 5 din Constituţie”, susţin magistraţii ICCJ.
Potrivit acestora, în forma modificată ”nu sunt identificate în mod clar ipotezele în care există eroarea judiciară, ci sunt indicate, în mod general, acte procesuale dispuse cu încălcarea dispoziţiilor legale de drept material şi procesual şi hotărârile judecătoreşti definitive contrare legii sau situaţiei de fapt”.
”Referirea cu caracter general la orice act procesual, la încălcarea oricărei dispoziţii legale de drept material şi procesual, la orice hotărâre judecătorească definitivă contrară oricărei dispoziţii legale nu poate echivala cu îndeplinirea obligaţiei de a stabili în mod clar ipotezele în care există eroarea judiciară. Efectul utilizării unor formulări cu caracter general şi impecis în definiţia noţiunii de eroare judiciară este imposibilitatea delimitării sferei erorii judiciare şi, în consecinţă, imposibilitatea aplicării dispoziţiilor care o reglementează”, se mai arată în textul sesizării.
Magistraţii ICCJ susţin că legiuitorii nu au aplicat, în textul modificat, prevederile Deciziei 252/ 2018 a Curţii Constituţionale cu referire la acest aspect.
Tot în 24 mai, PNL şi USR au contestat pentru a treia oară la Curtea Constituţională modificările aduse la Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, invocând încălcarea mai multor prevederi din Constituţie şi acuzând că “textul este neclar, impropriu, impredictibil în viitoarea sa interpretare şi aplicare, aşadar nu îndeplineşte rigorile constituţionale”.
Plenul Senatului a adoptat în 22 mai, pentru a treia oară, modificările aduse legii 303/2004 privind statutul magistraţilor.