Sentinţa în dosarul în care este judecată fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost amânată

Magistraţii instanţei supreme sunt aşteptaţi să pronunţe marţi decizia în dosarul despăgubirii frauduloase a omului de afaceri Gheorghe Stelian de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), în care prejudiciul depăşeşte 60 de milioane de euro şi în care sunt judecaţi fosta şefă a DIICOT Alina Bica, aflată în Costa Rica, omul de afaceri Dorin Cocoş şi fiul acestuia Alin Cocoş, transmite News.ro.

UPDATE 11:18 Pronunțarea a fost amânată

Magistrații instanței supreme au amânat, din nou, pronunțarea sentinței în dosarul în care este judecată Alina Bica. Următorul termen este pe 29 iunie.

Dosarul de înaltă trădare deschis de DIICOT în urma plângerii formulate de liderul PNL împotriva premierului…

G4Media: Șeful DIICOT laudă modificarea Codurilor penale

În 29 mai, magistraţii instanţei supreme au amânat pronunţarea sentinţei în acest dosar pentru 12 iunie. Decizia nu va fi definitivă.

La ultimul termen al procesului, din 16 mai, DNA a cerut condamnări cu executare la pedepse orientate spre maximum pentru Alina Bica, Crinuţa Dumitrean, Dragoş Bogdan, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu, Remus Baciu, Emil Nuţiu, Stelian Gheorghe şi Ionuţ Florentin Mihăilescu.

Pentru Dorin Cocoş, care a făcut mai multe denunţuri, DNA a solicitat închisoare cu executare, dar “în limite reduse”, în timp ce pentru fiul acestuia, Alin Cocoş, procurorul a cerut condamnare cu suspendare.

La termenul precedent al dosarului, judecătorii au respins cererea Alinei Bica, aflată în Costa Rica alături de Elena Udrea, de a fi audiată prin videoconferinţă, pe motiv că documentele depuse de avocat nu dovedesc imposibilitatea acesteia de a se prezenta la proces.

Fosta şefă a DIICOT Alina Bica a cerut din ianuarie statut de refugiat politic în Costa Rica, anunţa avocatul său, la ICCJ, la unul din termenele în procesul ANRP.

În 20 aprilie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, spunea că nu a primit personal şi nu a auzit ca Ministerul Justiţiei să fi primit vreun document privind solicitarea Alinei Bica de acordare a statutului de refugiat politic, el subliniind că nu Ministerul Justiţiei este cel care permite unui inculpat să părăsească ţara şi nu ministerul este cel care ia măsurile de interdicţie, ci instanţele, iar Ministerul Afacerilor Interne este cel care supraveghează dacă au fost respectate aceste măsuri. El afirma că în acest caz trebuie văzut dacă fiecare şi-a făcut treaba.

În acest dosar, Alina Bica a fost trimisă în judecată de procurorii DNA în decembrie 2014. Bica făcea parte, la data faptelor, din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor de la ANRP, alături de Crinuţa Dumitrean, fosta şefa a ANRP, Sergiu Diacomatu şi Remus Baciu, foşti vicepreşedinţi ai instituţiei, deputatul Cătălin Teodorescu, Dragoş George Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, Oana Vasilescu şi Lăcrămioara Alexandru. Gheorghe Stelian şi expertul evaluator Emil Nuţu au fost, de asemenea, trimişi în judecată. Celălalt membru al comisiei, deputatul Marko Attila, va fi cercetat separat deoarece a plecat din ţară. Ei sunt acuzaţi de abuz în serviciu pentru că ar fi aprobat despăgubirea lui Gheorghe Stelian cu 89 de milioane de euro, pentru un teren din Bucureşti supraevaluat cu 62 de milioane de euro. În acest dosar a fost trimis în judecată şi omul de afaceri Dorin Cocoş, suspectat că a solicitat 10 milioane de euro de la Gheorghe Stelian pentru a interveni pe lângă comisia de la ANRP.

Potrivit DNA, în iunie 2014, Alina Bica ar fi primit prin intermediul fostului său consilier Ionuţ Mihăilescu şi în cote egale cu acesta un teren de 4.425 metri pătraţi în Snagov, în legătură cu validarea pe care Alina Bica ar fi dispus-o la 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat şi de reprezentantă a Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, a unui dosar de despăgubire pentru un teren din Capitală.

Alina Bica a fost deja condamnată în două dosare penale, însă deciziile nu sunt definitive. În noiembrie 2016, ea a fost condamnată la patru ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, iar în ianuarie 2017, a fost condamnată la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în legătură cu intervenţii pentru clasarea unui dosar în care era implicat omul de afaceri Horia Simu.