Toggle Menu
  1. Home/
  2. Justiție/

FJR avertizează politicienii să se abțină de la declarații care aduc atingere libertății de exprimare a magistraților

Asociația Forumul Judecătorilor îi avertizează pe politicieni să se abțină de la declarații care aduc atingere libertății de exprimare a magistraților. FJR argumentează că, așa cum a decis instanța de europeană, opiniile exprimate de judecători în legătură cu buna funcționare a justiției, chestiune de interes public, sunt protejate convențional. Convenția Europeană a Drepturilor Omului protejează și ea dreptul la liberă exprimare a magistraților.

Asociația Forumul Judecătorilor a reacționat după ce președintele ÎCCJ a fost reclamat în urma unei afirmații făcute în cadrul unei emisiuni televizate. Tarcea a fost criticată chiar și de către ministrul Justiției pentru afirmațiile făcute. În acest context, precizează FJR, politicienii sunt avertizați să se abțină de la declarațiile care pun în pericol independența justiției.

“În contextul dezbaterilor cărora le-au dat naștere declarațiile făcute de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna judecător Iulia-Cristina Tarcea, în interviul acordat data de 19 iulie 2018 unui post de televiziune, și care au făcut obiectul sesizării Inspecției Judiciare, greșit îndreptată administrativ către Consiliul Superior al Magistraturii de un site ”de fumoar”, încercându-se acreditarea ideii că această ultimă instituție ar fi deja sesizată cu o cercetare disciplinară, solicităm în mod ferm oamenilor politici să se abțină de la declarații care aduc atingere libertății de exprimare a magistraților și independenței justiției. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și-a exprimat opinia asupra unor evenimente recente care preocupă, în cel mai înalt grad, societatea civilă și magistratura română și au format obiect de analiză și pentru entități internaționale cu preocupări în domeniul funcționării statului de drept și independenței justiției, precum Comisia de la Veneția,” se arată într-un comunicat al FJR.

Asociația mai precizează și că Comisia de la Veneția a stabilit că “în evaluarea proporționalității unei ingerințe în libertatea de exprimarea unui judecător, Curtea Europeană a Drepturilor Omului ia în calcul toate circumstanțele cauzei, inclusiv funcția îndeplinită, conținutul declarației, contextul său, natura și gravitatea sancțiunilor aplicate. […] 84. În ceea ce privește participarea judecătorilor la dezbaterea politică, situația politică internă în care are loc această dezbatere este, de asemenea, un element important care trebuie luat în considerare pentru a preciza limitele libertății de exprimare. Astfel, contextul istoric, politic și juridic al dezbaterii – fie că dezbaterea poartă sau nu asupra unei chestiuni de interes general, fie că declarațiile contestate au fost făcute sau nu într-o campanie electorală – este deosebit de important. O criză democratică sau o inversare a ordinii constituționale trebuie, desigur, să fie considerată decisivă în contextul concret al unui caz și esențială pentru determinarea domeniului de aplicare al libertăților fundamentale ale judecătorilor.”

Și avizul prelimiar pe legile justiției se referă la exercitarea de către magistrați a dreptului la liberă exprimare.

“În însuși Avizul preliminar dat de Comisia de la Veneția asupra proiectelor de modificare a legilor justiției (Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii), pe lângă propunerea măsurii de abandonare a introducerii art.9 alin.3 din Legea nr.303/2004, care statuează obligarea judecătorilor și procurorilor ca, ”în exercitarea atribuțiilor, să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă și executivă”, se arată în motivare că magistrații sunt îndreptățiți să își exprime opiniile asupra modului de funcționare a sistemului judiciar, chiar dacă aceste opinii ar avea și implicații politice, dat fiind că funcționarea sistemului judiciar este un subiect de interes public; pentru acest motiv, libertatea de exprimare a magistraților asupra acestor chestiuni este protejată de Convenția Europeană a Drepturilor Omului,” se mai arată în comunicatul FJR.

Pe această problematic s-au exprimat și alte instanțe.

“Astfel cum a reținut instanța de contencios european în cauza Baka c. Ungariei, opiniile exprimate de judecători în legătură cu buna funcționare a justiției, <<chestiune de interes public, sunt protejate convențional, chiar dacă au implicații politice, judecătorii neputând fi împiedicați să se implice în dezbaterea pe aceste subiecte. Teama de sancțiuni poate avea un efect descurajator pentru judecători în a-și exprima punctele de vedere cu privire la alte instituții publice sau politici publice. Acest efect descurajator se manifestă în detrimentul societății în ansamblul său>>,” se mai arată în comunicatul citat.

Iar dreptul magistraților la liberă exprimare este garanatat și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

FJR mai precizează și că CE a cerut, prin rapoartele MCV, ca magistrații să aibă parte de mai mult sprijin, atunci când crticile aduse în spațiul public sunt de natură să afecteze independența justiției.

“Comisia Europeană, prin Rapoartele MCV, deopotrivă, subliniază constant faptul că ar trebui să se întreprindă măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției, nicidecum recomandarea că ar fi necesare asalturi ale politicienilor asupra judecătorilor și procurorilor din România,” spun cei din Asociația Judecătorilor.

FJR spune că atacurile venite din partea liderilor politici sunt de natură să afecteze independența și buna funcționare a întregului sistem judiciar.

“Respectarea libertății de exprimare este, în cazul de față, cu atât mai necesară, cu cât Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța supremă a țării, iar președintele său este membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, garantul independenței justiției. În aceste condiții, reacțiile virulente ale oamenilor politici la adresa opiniilor exprimate de doamna Iulia-Cristina Tarcea sunt de natură să pună în discuție nu doar libertatea de exprimare a magistraților asupra chestiunilor ce privesc funcționarea sistemului judiciar, ci însăși funcționarea mecanismelor care trebuie să vegheze la protejarea independenței justiției,” conchid magistrații.

Vocea.biz