Preşedintele Klaus Iohannis consideră că opinia preliminară a Comisiei de la Veneţia referitoare la modificările aduse Legilor justiţiei constituie un semnal extrem de îngrijorător cu privire la independenţa justiţiei.
Prin documentul făcut public astăzi, Comisia confirmă punctele de vedere exprimate de societatea civilă, de Consiliul Superior al Magistraturii, de judecători şi procurori, cât şi de preşedinte, inclusiv prin sesizările de neconstituţionalitate şi cererile de reexaminare formulate la aceste legi, titrează News.ro.
“Concluziile cuprinse în această opinie preliminară, care are aceeaşi valoare juridică precum opinia finală care va fi formal adoptată în luna octombrie, fără modificări, de către Comisie, indică impactul negativ pe care punerea în aplicare a unora dintre aceste modificări legislative l-ar avea asupra sistemului judiciar. În vederea garantării independenţei justiţiei şi a consolidării statului de drept din România, recomandările cuprinse în opinia Comisiei de la Veneţia trebuie valorificate, astfel încât lupta împotriva corupţiei să continue”, a transmis preşedintele printr-un comunicat de presă
Preşedintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului, în calitate de unică autoritate legiuitoare a ţării, să nu ignore recomandările organismului european.
Totodată, Preşedintele României precizează că recomandările cuprinse în opinia preliminară a Comisiei de la Veneţia vor fi avute în vedere cu ocazia sesizării Curţii Constituţionale cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor, recent reexaminată de către Parlament.
Acesta reiterează faptul că România s-a angajat să respecte normele şi valorile europene ale democraţiei constituţionale, iar independenţa procurorilor şi judecătorilor este fundamentul unei justiţii corecte, principiu de la care un stat de drept nu poate abdica.
Comisia de la Veneţia a emis, vineri, o opinie preliminară în legătură cu modificările la cele trei legi ale justiţiei din România, formulând o serie de recomandări, între care menţinerea rolului preşedintelui şi al CSM în numirea/revocarea procurorilor de rang înalt, renunţarea la schema de pensionare anticipată a procurorilor, eliminarea sau redefinirea prevederilor care le permit procurorilor şefi să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile procurorilor. Experţii Comisiei de la Veneţia consideră că noile prevederi ar putea conduce la o presiune excesivă asupra judecătorilor şi procurorilor, subminând independenţa sistemului judiciar şi a membrilor săi.