Procuror, despre redefinirea abuzului în serviciu: România încalcă Convenția ONU privind corupția

Procuroarea Alexandra Lăncrănjan, într-o posatre pe Facebook, le aduce aminte parlamentarilor că România, prin redefinirea abuzului în serviciu, încalcă Convenția ONU de la Merida, o convenție pe care România a semnat-o în decembrie 2003. Actul prezintă mai multe obligații pe care statele semnatare și le asumă în lupta lor împotriva corupției.

Procuroarea Alexandra Lăncrănjan, într-o postare pe Facebook, le aduce aminte parlamentarilor de prevderile Convenției ONU împotriva corupției, semnată și de România la 9 decembrie 2003. Magistratul citează mai multe articole din convenție, articole care vorbesc despre lupta împotriva corupției, și care sunt încălcate de noua definiție pe care Comisia Iordache a adoptat-o în ceea ce privește abuzul în serviciu.

“Doar asa pentru interesul istoric…Conventia de la Merida…pe care presupun ca cineva a decis de astazi ca nu o mai aplicam in Romania,” scrie procurorul, înainte ca să citeze articolele care sunt încălcate acum de prevederile Comisiei Iordache.

Articolele încălcate prin noile prevederi ale Codului Penal:

Sindicatele din penitenciare, o nouă plângere penală împotriva lui Tudorel Toader

Inspecţia Judiciară va verifica, până la finalul anului, dosarele de mare corupţie şi cele mai vechi…

ARTICOLUL 15
Corupţia agenţilor publici naţionali

Fiecare stat parte adoptă măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracţiune, în cazul în care actele au fost săvârşite cu intenţie:
a) faptei de a promite, de a oferi ori de a da unui agent public, direct sau indirect, un folos necuvenit, pentru sine ori pentru altă persoană sau entitate, cu scopul de a îndeplini sau de a se abţine să îndeplinească un act în exerciţiul funcţiilor sale oficiale;
b) faptei unui agent public de a solicita ori de a accepta, direct sau indirect, un folos necuvenit pentru sine ori pentru altă persoană sau entitate, cu scopul de a îndeplini sau de a se abţine să îndeplinească un act în exerciţiul funcţiilor sale oficiale.

ARTICOLUL 16
Corupţia agenţilor publici străini şi a funcţionarilor organizaţiilor publice internaţionale

1. Fiecare stat parte adoptă măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracţiune, în cazul în care actele au fost săvârşite cu intenţie, în legătură cu fapta de a promite, de a oferi sau de a da unui agent public străin ori unui funcţionar al unei organizaţii publice internaţionale, direct sau indirect, un folos necuvenit, pentru sine ori pentru altă persoană sau entitate, cu scopul de a îndeplini ori de a se abţine să îndeplinească un act în exerciţiul funcţiilor sale oficiale, în vederea obţinerii sau păstrării unei pieţe ori a unui alt folos necuvenit în legătură cu activităţi de comerţ internaţional.
2. Fiecare stat parte are în vedere să adopte măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracţiune, în cazul în care actele au fost săvârşite cu intenţie, faptei unui agent public străin sau unui funcţionar al unei organizaţii publice internaţionale de a solicita ori de a accepta, direct sau indirect, un folos necuvenit pentru sine ori pentru altă persoană sau entitate, cu scopul de a îndeplini ori de a se abţine să îndeplinească un act în exerciţiul funcţiilor sale oficiale.

ARTICOLUL 17
Sustragerea, deturnarea sau altă folosire ilicită de bunuri de către un agent public

Fiecare stat parte adoptă măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracţiune, în cazul în care actele au fost săvârşite cu intenţie, sustragerii, deturnării sau altei folosiri ilicite, de către un agent public, în folosul său ori în folosul altei persoane sau entităţi, a oricărui bun, a oricărui fond ori valoare publică sau privată ori a oricărui lucru de valoare, care i-a fost înmânat datorită funcţiei sale.

ARTICOLUL 18
Traficul de influenţă

Fiecare stat parte adoptă măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru atribuirea caracterului de infracţiune, în cazul în care actele au fost săvârşite cu intenţie:
a) faptei de a promite, de a oferi ori de a da unui agent public sau oricărei alte persoane, direct ori indirect, un folos necuvenit, cu scopul ca respectivul agent sau respectiva persoană să abuzeze de influenţa sa reală ori presupusă, în vederea obţinerii de la o autoritate administrativă sau de la o autoritate publică a statului parte a unui folos necuvenit pentru instigatorul iniţial al actului sau pentru oricare altă persoană;
b) faptei unui agent public sau a unei alte persoane de a solicita ori de a accepta, direct sau indirect, un folos necuvenit pentru sine sau pentru o altă persoană, cu scopul de a abuza de influenţa sa reală ori presupusă, în vederea obţinerii unui folos necuvenit de la o autoritate administrativă sau de la o autoritate publică a statului parte.

ARTICOLUL 19
Abuzul de funcţii

Fiecare stat parte are în vedere să adopte măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracţiune, în cazul în care actele au fost săvârşite cu intenţie, faptei unui agent public de a abuza de funcţiile sau de postul său, adică de a îndeplini ori de a se abţine să îndeplinească, în exerciţiul funcţiilor sale, un act cu încălcarea legii, cu scopul de a obţine un folos necuvenit pentru sine sau pentru altă persoană sau entitate.

Convenția de la Merida este singurul tratat multilateral care vorbește despre lupta împotriva corupției la nivel global. Scopul a fost de a înlesni lupta anticorupție și de a ajuta cooperarea dintre state pentru a putea recupera prejudiciile cauzate prin abuzul de putere, delapidare și spălare de bani. Printre statele care nu au semnat convenția se numără Mexic, Coreea de Nord, Somalia și Samoa.