Şedinţa CSM: nouă conducere, declaraţii făcute de Klaus Iohannis şi Cristina Tarcea – UPDATE

Vocea.biz / 05.01.2018
Şedinţa CSM: nouă conducere, declaraţii făcute de Klaus Iohannis şi Cristina Tarcea – UPDATE

Noua conducere a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost aleasă, joi, în şedinţa de plen la care a participat şi preşedintele României, Klaus Iohannis. În şedinţă s-a discutat şi raportul pe anul 2017, transmite News.ro.

UPDATE 13.45: Simona Camelia Marcu a fost aleasă vineri preşedinte al CSM, ea primind votul favorabil a 11 dintre membrii Consiliului,opt votând împotrivă. Mandatul ei va fi de un an.

„Consider că am ajuns într-un moment al carierei mele în care atât experienţa profesionaălă, cât şi cea umană au aptitudinea de a justifica o validare a candidaturii sale. Cinci obiective fundamentale conturează proiectul meu şi se suprapun cu direcţiile de acţiune pe care CSM şi le-a asumat anul trecut. Vreau să îndeplinim mai departe rolul de garant al independenţei justiţiei”, a spus Simona Camelia Marcu în prezentarea candidaturii sale.

Simona Camelia Marcu, în vârstă de 51 de ani, este membru al CSM din partea Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie.

Potrivit CV-ului său, Simona Marcu a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1988 şi a fost jurisconsult, judecător la Judecătoria Sector 1 şi la Tribunalul Bucureşti, preşedinte de secţie, vicepreşedinte al Tribunalului Bucureşti, judecător la Curtea de Apel Bucureşti şi judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal.

În proiectul prezentat la depunerea candidaturii pentru alegerea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Simona Marcu a pledat pentru “echilibrul sistemului judiciar”, arătând că “CSM trebuie să-şi asume pe deplin rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei şi să se implice în stabilirea şi aplicarea unor politici judiciare constante şi coerente”.

De asemenea, ea a pledat pentru indemnizaţiile şi pensiile judecătorilor, arătând că “aceste elemente nu constituie şi nu trebuie tratate ca privilegii ale acestei categorii profesionale, ci ca o condiţie obligatorie pentru asigurarea independenţei justiţiei”.

Conform ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2017, judecătoarea are un apartament de 143 de metri pătraţi şi o casă de 285 de metri pătraţi în Bucureşti.  În declaraţia sa de avere sunt menţionate şi proprietăţi ale soţului său, avocatul Vasile Gil – o casă în Alexandria şi terenuri în Bucureşti, Mogoşoaia şi Alexandria. Simona Marcu deţine şi două autoturisme Alfa Romeo şi Peugeot, precum şi bijuterii în valoare de 6.000 de euro. Ea are şi credite la bănci în valoare totală de peste 183.000 euro. La capitolul venituri, judecătoarea a menţionat suma de 227.861 de lei încasată ca judecător la ICCJ, 24.747 de lei obţinuţi ca membru în comisii de concurs la CSM, 14.612 de lei ca „formator” la Institutul Naţional al Magistraturii şi 17.550 de lei din închirierea apartamentului din Bucureşti. Ea a menţionat şi veniturile Cabinetului de avocatură Vasile Gil, în sumă de 437.978 de lei.

În februarie 2017, Simona Camelia Marcu a cerut în şedinţa CSM sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a verifica modul în care procurorul general Augustin Lazăr, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, “a gestionat comunicarea publică în perioada ulterioară trimiterii OUG 13, din perspectiva respectării obligaţiei de rezervă pe care o are orice magistrat. Ea a cerut suplimentarea ordinii de zi a CSM cu acest punct, dar solicitarea a fost respinsă.

UPDATE 11.34: Preşedintele ICCJ, la bilanţul Consiliului Superior al Magistraturii: CSM a picat testul unităţii şi testul speranţei; viitoarea conducere să fie atentă la aceste două probleme

Preşedinele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei (ICCJ), Cristina Tarcea, a vorbit în şedinţa de plen a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în care se prezintă raportul de bilanţ pe 2017 şi se alege noua conducere, despre nerealizările Consiliului, spunând că, deşi aştepta unitate de la acesta şi speranţă pentru rezolvarea unor probleme din sistemul de justiţie, că a picat ambele teste. Ea şi-a exprimat dorinţa ca viitoarea conducere să fie atentă la aceste două probleme.

„Aş vrea să vorbesc despre nerealizări. În calitate de membru de drept a CSM am o viziune şi din interior, dar şi din exterior. În 2017 vă spuneam că se aşteaptă de la dumneavoaastră unitate, unitate pe care vechiul consiliu nu a fost în stare să o aibă, dar şi speranţă pentru rezolvarea problemelor din sistem”, a declarat Cristina Tarcea în plen.

Preşedinta ICCJ a spus că CSM a picat, pe perioada mandatului, ambele teste.

„Este percepţia mea, poate fi greşită, dar actualul CSM a picat ambele teste: şi testul speranţei, şi testul unităţii. Doresc viitoarei conduceri să fie atentă la aceste două probleme. Rezervele speranţei nu s-au epuizat”, a subliniat Tarcea.

La rândul său, procurorul general Augustin Lazăr, consideră că preşedintele şi vicepreşedintele CSM au reuşit să menţintă un echilibru în cadrul Consiliului.

„Provocarea esenţială a fost cea legată de apărarea independeţei justiţiei. (…) Vechea conducere a CSM şi-a îndeplinit bine această misiune de a coordona, de a menţine echilibrul în Consiliu. Îi urez noii conduceri să menţină acelaşi echilibru”, a spus Lazăr.

UPDATE 11.11: Klaus Iohannis a menţionat că, în 2017, s-au purtat foarte multe discuţii despre ce fac judecătorii şi procurorii, a apărut ”un entuziasm” de a discuta despre ceea ce se întâmplă în sistemul de justiţie.

 ”Având în vedere că avem persoane condamnate penal chiar în conducerea statului, nu e de mirare. Am afirmat şi mai afirm, spre disperarea lor, că astfel de persoane nu au ce căuta în conducerea statului. Ei vor fi tot timpul tentaţi să pună sub semnul întrebării independenţa justiţiei, dăunând grav statului”, a adăugat şeful statului.
Preşedintele a menţionat că sistemul electoral a fost astfel construit încânt accesul acestor persoane a fost posibil.
“Personal, sunt convins că dacă ne-am apuca odată să discutăm Constituţia, este obligatoriu să introducem principiul integrităţii chiar în Constituţie”, a ţinut să sublinieze Klaus Iohannis.
Preşedintele a mai spus că, generic, i s-a părut că în 2017 s-a lucrat foarte serios atât la ICCJ, cât şi la Parchetul General, la DIICOT şi DNA, ceea ce ”este îmbucurător”.

UPDATE 10.28: Iohannis, la CSM: Putem să discutăm despre arhitectura statului, dar nu despre independenţa justiţiei

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, vineri, la şedinţa CSM, că se poate discuta despre arhitectura statului, dar nu despre independenţa justiţiei. Şeful statului a subliniat că dacă se va discuta despre modificarea Constituţiei şi arhitectura statului ar trebui introdus chiar în legea fundamentală principiul integrităţii, pentru că persoanele cu probleme penale nu au ce căuta în fruntea statului.

Preşedintele a spus că nu ştie dacă a mai fost un an în care CSM să aibă o aşa activitate intensă, complicată şi cu impact puternic.

”Când am devenit preşedinte, am promis că voi încerca să introduc alt fel de a face politică, cu mai puţine artificii, mai puţin scandal şi cu mai multe rezultate. Mi-am imaginat că după un timp rezonabil de scurt anumite lucruri sunt evidente şi nu mai trebuie spuse în fiecare an. (…) Îmi face recunosc plăcerea să spun câteva lucruri care cred că sunt chiar de bază şi simple. În România justiţia e independentă şi trebuie să rămână aşa. Eu, preşedintele României, voi face tot ce îmi stă în puterea constituţională să fac să garantaţi independenţa justiţiei. Veţi avea în mine un partener şi susţinător constant pe care vă puteţi baza”, a continuat Klaus Iohannis.

Preşedintele a ţinut să precizeze că este foarte mulţumit cum a ştiut CSM şi în 2017 şi înainte să se implice şi să garanteze independenţa justiţiei în România.

”Eu cred şi am toată încrederea în dumneavoastră că veţi merge mai departe tot aşa. Pentru România nu există alta cale. Vedem cu toţii perindându-se pe la televiziuni şi în faţa camerelor diverşi politicieni de diferite coloraturi care spun lucruri surprinzătoare. (…) Nu am crezut acum 3 ani că o să mai văd pe la televizor politicieni care aparent foarte serios spun că justiţia nu trebuie să-şi facă de cap şi astfel de afirmaţii fundamental şi constituţional deplasate. Faptul că se fac astfel de afirmaţii în spaţiul public trebuie să ne dea de gândit foarte serios”, a mai afirmat Klaus Iohannis.



Potrivit sursei citate, pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii candidează judecătoarea Simona Camelia Marcu, membru al CSM din partea instanţei supreme, iar pentru postul de vicepreşedinte şi-au depus candidatiurile procurorii Codruţ Olaru şi Nicolae Solomon.

Anunţul privind participarea lui Klaus Iohannis la şedinţa CSM a fost făcut joi de către Administraţia Prezidenţială. Conform Legii de organizare şi functionare a CSM, şeful statului poate participa la şedinţa de alegeri fără a avea drept de vot. Aceasta va fi prima apariţie publică a şefului statului din acest an.

În şedinţa de vineri, CSM va alege preşedintele şi vicepreşedintele pentru anul 2018, mandatele acestora fiind de un an.

În 2017, preşedintele CSM a fost judecătoarea Mariana Ghena, iar postul de vicepreşedinte a fost ocupat de procurorul Cristian Ban. Din Consiliu mai fac parte judecătorii Mihai Andrei Balan, Gabriela Baltag, Andrea Annamaria Chiş, Simona Camelia Marcu, Mihai Bogdan Mateescu, Evelina Mirela Oprina, Lia Savonea, Nicoleta Margareta Ţînţ şi procurorii Florin Deac, Codruţ Olaru, Nicolae Andrei Solomon, Tatiana Toader. De asemenea, preşedintele ICCJ, Iulia Tarcea, procurorul general Augustin Lazăr şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader sunt membri de drept ai CSM. Din CSM fac parte şi Victor Alistar şi Romeu Chelariu, ca reprezentanţi ai societăţii civile.

Pentru funcţia de preşedinte al CSM candidează judecătoarea Simona Marcu, iar pentru funcţia de vicepreşedinte şi-au depus candidaturile procurorii Codruţ Olaru şi Nicolae Solomon.

Simona Camelia Marcu, în vârstă de 51 de ani, este membru al CSM din partea Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie.

Potrivit CV-ului său, Simona Marcu a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1988 şi a fost jurisconsult, judecător la Judecătoria Sector 1 şi la Tribunalul Bucureşti, preşedinte de secţie, vicepreşedinte al Tribunalului Bucureşti, judecător la Curtea de Apel Bucureşti şi judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal.

În proiectul prezentat la depunerea candidaturii pentru alegerea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Simona Marcu a pledat pentru “echilibrul sistemului judiciar”, arătând că “CSM trebuie să-şi asume pe deplin rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei şi să se implice în stabilirea şi aplicarea unor politici judiciare constante şi coerente”.

De asemenea, ea a pledat pentru indemnizaţiile şi pensiile judecătorilor, arătând că “aceste elemente nu constituie şi nu trebuie tratate ca privilegii ale acestei categorii profesionale, ci ca o condiţie obligatorie pentru asigurarea independenţei justiţiei”.

Conform ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2017, judecătoarea are un apartament de 143 de metri pătraţi şi o casă de 285 de metri pătraţi în Bucureşti. În declaraţia sa de avere sunt menţionate şi proprietăţi ale soţului său, avocatul Vasile Gil – o casă în Alexandria şi terenuri în Bucureşti, Mogoşoaia şi Alexandria. Simona Marcu deţine şi două autoturisme Alfa Romeo şi Peugeot, precum şi bijuterii în valoare de 6.000 de euro. Ea are şi credite la bănci în valoare totală de peste 183.000 euro. La capitolul venituri, judecătoarea a menţionat suma de 227.861 de lei încasată ca judecător la ICCJ, 24.747 de lei obţinuţi ca membru în comisii de concurs la CSM, 14.612 de lei ca „formator” la Institutul Naţional al Magistraturii şi 17.550 de lei din închirierea apartamentului din Bucureşti. Ea a menţionat şi veniturile Cabinetului de avocatură Vasile Gil, în sumă de 437.978 de lei.

În februarie 2017, Simona Camelia Marcu a cerut în şedinţa CSM sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a verifica modul în care procurorul general Augustin Lazăr, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, “a gestionat comunicarea publică în perioada ulterioară trimiterii OUG 13, din perspectiva respectării obligaţiei de rezervă pe care o are orice magistrat. Ea a cerut suplimentarea ordinii de zi a CSM cu acest punct, dar solicitarea a fost respinsă.

Codruţ Olaru a fost, din mai 2013 până în 2016, adjunct al procurorului general al României, iar anterior, din 11 ianuarie 2007, a fost procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Potrivit decretului 752 din 2014 semnat de Traian Băsescu şi contrasemnat de Victor Ponta, la data de 1 decembrie 2014, colonelului în rezervă Olaru Vasile Codruţ i s-a acordat gradul de general de brigadă cu o stea. În 17 mai 2017, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de rechemare în activitate a generalului de brigadă Codruţ Olaru, surse judiciare declarând la acel moment că Olaru ar dori să activeze ca procuror militar.

Nicolae Solomon a fost procuror la Medgidia, apoi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6. În 2011-2013, a fost procuror criminalist şi purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Ulterior, a fost procuror la Parchetul instanţei supreme, iar din octombrie 2013 prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii principale: reprezintă CSM în relaţiile interne şi internaţionale; coordonează activitatea Consiliului şi repartizează lucrările pentru plen şi secţii; prezidează lucrările plenului CSM, cu excepţia cazului în care la lucrări participă preşedintele României; propune plenului măsurile necesare pentru începerea procedurilor de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi de ocupare a locurilor devenite vacante; semnează actele emise de plen; sesizează Curtea Constituţională, în vederea soluţionării conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice; desemnează membrii Consiliului Superior al Magistraturii care pot fi consultaţi pentru elaborarea unor proiecte de acte normative; prezintă, în şedinţa publică a plenului, raportul anual asupra activităţii CSM, care se transmite instanţelor şi parchetelor şi se dă publicităţii.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege, de Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a CSM şi de plen.

Citește și...