Toggle Menu
  1. Home/
  2. Justiție/

CCR: Modificarea legii CSM, parțial neconstituțională

Curtea Constituţională a decis marţi că modificările la Legea 317 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) sunt parţial neconstituţionale. Până acum, CCR s-a pronunţat asupra contestaţiilor la modificările celorlalte două legi ale justiţiei – Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legea 304/2004 privind organizarea judiciară – şi a admis parţial criticile de neconstituţionalitate.

Decizia de astăzi a fost luată în unanimitate de judecătorii CCR, după cum a anunţat preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, care a spus că este vorba despre cinci prevederi declarate neconstituţionale, titrează News.ro.

Una dintre acestea se referă la alegerea preşedintelui şi a vicepreşedintelui CSM.

”Textul actual omitea, practic ocolea textul constituţional care spune că aceştia se numesc în urma alegerii de către plenul CSM. Ori, textul pe care noi l-am criticat prevedea că preşedintele Secţiei de judecători este numit practic de drept în funcţia de preşedinte CSM şi vicepreşedintele, tot de drept, din rândul procurorilor. Textul contrazicea prevederile constituţionale”, a explicat Valer Dorneanu.

O altă prevedere respinsă de CCR se referea la faptul că declaraţiile membrilor CSM privind poliţia politică sunt controlate de Comisia parlamentară de control al SRI.

Preşedintele CCR a spus că unele critici de neconstituţionalitate au fost respinse ca inadmisibile pentru că nu au fost motivate. ”S-a respins cu majoriate de voturi critica cu privire la constituirea comisiei (Comisia specială pentru legile justiţiei – n.r.), cu privire la bicameralism şi alte texte care vizau motive extrinseci”, a adăugat Valer Dorneanu.

Într-un comunicat de presă transmis ulterior, CCR arată că a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.5, pct.15 (cu referire la sintagma “comisiile parlamentare de control al serviciilor de informaţii”), pct.19, pct.20 şi pct.62 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii sunt neconstituţionale şi a respins ca inadmisibile obiecţiile de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art.I pct.34 şi la dispoziţiile art.I pct.4, pct.7 şi pct. 48, constatând că acestea, precum şi legea, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport de criticile formulate.

În motivarea soluţiei de admitere pronunţate, Curtea a reţinut următoarele:

– prevederile art.I pct.5, cu referire la art.7 alin.(51) din Legea nr.317/2004, conţin paralelisme legislative, aceeaşi soluţie juridică fiind reglementată şi la art.I pct.4, cu referire la art.7 alin.(5) teza întâi din lege, ceea ce contravine dispoziţiilor art.1 alin.(5) din Constituţie, cu privire la principiul legalităţii în componenta sa privind calitatea legii;

– prevederile art.I pct.15, cu privire la sintagma „comisiile parlamentare de control al serviciilor de informaţii” cuprinsă la art.18 alin.(2) lit.b) din lege, sunt neconstituţionale – astfel cum a constatat Curtea prin Decizia nr.45 din 30 ianuarie 2018  privind obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor – prin raportare la dispoziţiile art.1 alin.(4) din Constituţie, referitoare la principiul separării şi echilibrului puterilor în stat;

– prevederile art.I pct.19 şi 20, cu referire la art.24 alin.(1) şi (2), şi, respectiv, la art.24 alin.(21)-(23) din Legea nr.317/2004, sunt contrare dispoziţiilor art.133 alin.(3) din Legea fundamentală, potrivit cărora preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales dintre magistraţii judecători şi procurori, membri aleşi ai Consiliului;

– art.I pct.62, cu referire la art.55 alin.(10) şi (11) din Legea nr.317/2004 şi care reglementează procedura revocării preşedintelui sau vicepreşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, contravin, pentru identitate de raţiune, aceloraşi norme fundamentale anterior menţionate, referitoare la alegerea conducerii Consiliului.

În ceea ce priveşte  obiecţia de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art.I pct.34, aceasta a fost respinsă, în temeiul art.10 alin.(2) din Legea nr.47/1992, ca inadmisibilă, obiecţia fiind, sub acest aspect, nemotivată.

Curtea a apreciat ca neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate intrinsecă privind dispoziţiile art.I pct.4, pct. 7 şi pct.48 din legea supusă controlului de constituţionalitate, precum şi pe cele privind neconstituţionalitatea extrinsecă a legii, în ansamblul său.

În 29 decembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a sesizat Curtea Constituţională, considerând că opt articole din Constituţie sunt încălcate prin modificările adoptate de Parlament la legea privind organizarea instanţelor şi parchetelor şi legea privind organizarea şi funcţionarea CSM.

O gravă încălcare a Constituţiei este considerată alegerea preşedintelui CSM doar prin votul judecătorilor aleşi în Consiliu, iar a vicepreşedintelui doar de către procurorii membri.

De asemenea, ICCJ consideră că verificarea, de către comisiile parlamentare de control al serviciilor secrete, a declaraţiilor date de magistraţii aleşi în CSM, conform cărora nu sunt ofiţeri acoperiţi sau colaboratori, încalcă separaţia puterilor în stat.

De asemenea, în privinţa modificărilor aduse Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), PNL a identificat vicii de neconstituţionalitate de natură a invalida proiectul de lege în ansamblul său, atât în raport cu modalitatea de adoptare a acestuia, cât şi în raport cu reglementări contrare legii fundamentale, care fac referire la procedura de alegere a conducerii CSM.

În sesizare se arată că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii încalcă art. 133 alin. 3 din Constituţie, întrucât la alegerea preşedintelui Secţiei de judecători, care este de drept preşedinte al CSM, participă membrii de drept şi cei doi reprezentanţi ai societăţii civile, pe care legiuitorul constituant i-a eliminat din procedura de alegere a preşedintelui CSM, tocmai pentru a se asigura că organul care garantează independenţa justiţiei este condus de un preşedinte care a fost validat prin votul magistraţilor din adunările generale ale acestora.

Totodată, liberalii spun că este restrâns dreptul procurorilor de a candida, de a alege şi de a fi aleşi în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, şi dreptul judecătorilor de a candida, de a alege şi de a fi aleşi în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii este restrâns. Este operată o discriminare în rândul membrilor CSM (magistraţi vs. reprezentanţi ai societăţii civile). Cu alte cuvinte, judecătorii nu îşi pot exprima opţiunea pentru funcţia de vicepreşedinte, procurorii nu o pot face pentru funcţia de preşedinte, în vreme ce reprezentanţii societăţii civile o pot face, se mai arată în sesizare.

PNL menţionează că Ministrul Justiţiei, preşedintele ICCJ, procurorul general, membri de drept ai CSM, sunt abilitaţi să voteze în secţiile de judecători/procurori, în condiţiile în care prevederea constituţională este clară şi precisă cu privire la componenţa celor două secţii. Prin urmare, nefiind membri nu au dreptul de a decide în cadrul secţiilor.

În 30 ianuarie, Curtea Constituţională a decis că modificările la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor conţin dispoziţii neconstituţionale şi a cerut redefinirea erorii judiciare şi a relei credinţe, precum şi a gravei neglijenţe.

În ceea ce priveşte modificările aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, CCR a admis parţial criticile de neconstituţionalitate. Curtea a stabilit însă că nu este nicio problemă de neconstituţionalitate legat de înfiinţarea unei secţii speciale pentru anchetarea procurorilor şi judecătorilor.

Legea privind funcţionarea CSM a fost ultima din pachetul celor trei legi ale justiţiei modificate în procedură de urgenţă accelerată în Parlament, în decembrie 2017.

Una dintre modificări vizează introducerea de noi condiţii pentru ca un magistrat să ajungă membru CSM: vechime de minimum 7 ani şi să nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii trei ani. ”Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României, cu o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 7 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”, se arată în noul alineat (1) al articolului 7 din legea 317/2004. Actul normativ în vigoare prevede că membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României.

O altă modificare adusă luni legii 317/2004 îi obligă pe mebrii CSM să depună ”o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege”.

Vocea.biz