Reprezentanţii a trei firme medicale de îngrijiri la domiciliu au fost chemați la DNA în dosarul CNAS. Avocații au precizat că firmele vor colabora cu anchetatorii.
Reprezentanţii a trei firme medicale de îngrijiri la domiciliu, care aveau în grijă 17 bolnavi, s-au prezentat la DNA pentru a li se aduce la cunoştinţă probatoriu.
“Astăzi (miercuri – n.r) s-a făcut prezentarea de material. Procurorii susţin că persoanele pe care le reprezint (trei firme medicale de îngjiri la domiciliu – n.r) ar fi făcut nişte decontări false. În continuare au calitatea de suspect. Vor da declaraţii săptamâna viitoare, nu au nimic de ascuns”, a declarat avocatul Adrian Cuculis, la ieşirea din sediul DNA.
Acesta a adăugat că firmele pe care le reprezintă aveau în grijă 17 pacienţi nedeplasabili şi intenţionează să colaboreze cu anchetatorii.
”Din ce mi-au spus, au muncit şi două luni fără să-şi primească banii de la Casa. Clienții mei se ocupau exclusiv de pacienţi amputaţi, deci nedeplasabili. Vor da declaraţii şi vor colabora cu DNA-ul”, a adăugat avocatul Adrian Cuculis.
Procurorii anticorupţie au făcut, joi, 50 de percheziţii domiciliare, două dintre acestea desfăşurându-se la sediile CNAS şi CASMB, într-un dosar ce viza decontări ilegale de servicii medicale la domiciliu.
Un număr de 14 persoane au fost reţinute, între acestea fiind fostul şef al CNAS, Marian Burcea, fostul şef al CASMB Lucian Bara, reprezentanţi ai unor societăţi prestatoare de servicii în domeniul medical, precum şi o avocată din Baroul Bucureşti.
Referatul procurorilor consemnează că dosarele de îngrijire la domiciliu erau distribuite în timp record cu ajutorul unor avocaţi specializaţi, în timp ce falşii bolnavi care figurau în acte imobilizaţi la pat au fost surprinşi spălând rufe.
Potrivit legii, procedura de acordare a îngrijirilor medicale la domiciliu prevede ca pacientul să primească acest tip de servicii cu un alt ritm de periodicitate menţionat expres în decizie (zilnic, la 2 zile, la 3 zile), iar, cu ocazia fiecărei vizite a asistenţilor medicali la pacienţi, aceştia trebuie să valideze serviciile prestate cu cardul de sănătate al pacientului, astfel încât să rezulte clar data şi ora la care au fost acordate îngrijirile medicale.
În realitate, firmele de îngrijiri medicale la domiciliu care sunt anchetate în dosar, fie păstrează cardul de sănătate al pacienţilor pentru a valida fictiv îngrijirile acordate, fie folosesc programe informatice care le permit să efectueze o validare în avans pe 30 de zile.
Procurorii arată că latura mai gravă a fenomenului fraudării bugetului asigurărilor sociale de sănătate a fost evidenţiată ca fiind suferinţa asiguraţilor cărora li se respingea dreptul la îngrijiri medicale la domiciliu sub pretextul lipsei de fonduri.
Curtea de Apel Bucureşti a decis, vineri, arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului şef al Casei Naţional a Asigurărilor de Sănătate, Marian Burcea, şi a altor 12 persoane implicate în dosar. Dintre cele 14 persoane reţinute iniţial, faţă de una singură magistraţii au dispus arest la domiciliu.
(News.ro)