Proiectele legilor justiţiei, modificate în comisie. Președintele rămâne în procesul de numire

Coaliţia PSD-ALDE a depus, marţi, ca iniţiative legislative trei proiecte: modificarea Legii CSM, modificarea Statutului judecătorilor şi procurorilor şi modificarea Legii privind organizarea judiciară. Partidele au operat și unele modificări față de versiunile prezentate anterior de ministrul Justiției.

Coaliţia PSD-ALDE a depus, marţi, ca iniţiative legislative trei proiecte: modificarea Legii CSM, modificarea Statutului judecătorilor şi procurorilor şi modificarea Legii privind organizarea judiciară, titrează News.ro.

Președintele României rămâne în procesul de numire

Conform proiectului de modificare a Legii CSM, Secţia pentru judecători propune preşedintelui României numirea, precum şi revocarea judecătorilor, precum şi numirea şi revocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a vicepreşedinţilor ICCJ.

Dosarul de înaltă trădare deschis de DIICOT în urma plângerii formulate de liderul PNL împotriva premierului…

Procurorul Adina Florea, propusă de ministrul Justiţiei pentru conducerea DNA, audiată joi în Secţia pentru procurori…

Totodată, Secţia de procurori, la propunerea ministrului Justiţiei, înaintea preşedintelui României, propunerea de numire a procurorului general, a prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, a procurorului şef al DNA şi a adjuncţilor acestuia, a procurorului şef al DIICOT şi a adjuncţilor acestuia, precum şi a procurorului şef al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori (DIISJP) şi a adjuncţilor acestuia.

În schimb, în ceea ce priveşte revocarea acestora, proiectul prevede doar că CSM avizează propunerea ministrului Justiţiei în acest sens.

Potrivit proiectului de modificare a Statutului judecătorilor şi procurorilor, preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată propunerile de numire a procurorilor şi judecătorilor. Tot o singură dată poate refuza preşedintele şi propunerile de numire a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a vicepreşedinţilor ICCJ, a procurorului general, a prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, a procurorului şef al DNA şi a adjuncţilor acestuia, a procurorului şef al DIICOT şi a adjuncţilor acestuia, precum şi a procurorului şef al DIISJP şi a adjuncţilor acestuia.

Şi în modificările la Statutul judecătorilor şi procurorilor se prevede că procurorii şefi şi adjuncţii acestora sunt revocaţi din funcţia de către CSM, la propunerea ministrului Justiţiei.

O nouă Direcție pentru cercetarea judecătorilor și procurorilor

Proiectul de modificare a Legii privind organizarea judiciară prevede înfiinţarea Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori (DIISJP), în cadrul Parchetului Înaltei Curţi.

”Va fi în subordinea procurorului general. Deci la Parchet am spus ca direcţie specială, şeful acestei direcţii având rangul de procuror general adjunct în cadrul parchetului general”, a spus președintele preşedintele comisiei parlamentare speciale pe legile Justiţiei, Florin Iordache.

Proiectul stabileşte că ministrul Justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea CSM, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general sau de şefii DNA, DIICOT, respectiv DIISJP, ori de ministrul Justiţiei.

De asemenea, ministrul Justiţiei poate cere informări asupra activităţii parchetelor şi poate da îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.

Conform proiectului, ministrul Justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului anual al de activitate a Parchetului de pe lângă ICCJ, al DIICOT, al DNA şi al DIISJP.

Reaua credință și grava neglijență

Proiectul de modificare a legii răspunderii magistraţilor prevede definiri mai clare a ceea ce înseamnă reaua credinţă şi grava neglijenţă cât şi termenul de prescripţie.

”În 303 (legea privind răsounderea magistraţilor – n. red.) am definit mai clar ce înseamnă reaua credinţă şi grava neglijenţă, cât şi termenul de prescripţie. Termenul de prescripţie noi l-am stabilit la un an de când a fost plătită paguba de către stat, pentru că aşa cum era actuala prevedere – un an de la faptă practic în toate cazurile nu exista nicio posibilitate de a te întoarce împotriva celui care într-un fel sau altul prin rea credinţă sau gravă neglijenţă la o anumită hotărâre. Vorbesc de răspunderea magistraţilor”, a declarat Florin Iordache.

Social-democratul a mai spus că, în privinţa legii 304 din 2004 privind organizarea judiciară, modificările vizează timpul în care un judecător este obligat sa redacteze motivarea unei sentinţe.

”Am spus ca sunt 30 de zile, dar nu mai mult de 90, astfel încât numai în cazuri excepţionale să existe întotdeauna posibilitatea ca cel care sau pe care îl viezază motivarea unei hotărâri să poate merge mai departe, fie că merge la o instanţă internaţională fie că merge la o instanţă românească”, a precizat Iordache.

Președintele comisiei juridice vrea o Inspecție Judiciară autonomă

Proiectul prevede, totodată, înfiinţarea Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor, care numeşte şi revocă conducerea Inspecţiei Judiciare, aceasta urmând să fie o instituţie autonomă.

Preşedintele comisiei parlamentare speciale pe legile Justiţiei, social-democratul Florin Iordache, a declarat că, potrivit propunerii comisiei, Inspecţia Judiciară urmează să fie o instituţie autonomă aflată sub controlul unui consiliu de integritate format din membri de la CSM, de la Înalta Curte, de la Parchetul General, din reprezentanţi ai societăţii civile şi ai asociaţiilor profesionale ale magistraţilor.

”Noi ne dorim ca Inspecţia Judiciară să fie o instituţie autonomă a cărei activitate şi a cărei mod de perfecţionare a activităţii să fie dat unui consiliu naţional de integritate al judecătorilor şi procurorilor. Acest consiliu să fie cel care gestionează fie numirea conducătorului Inspecţiei Judiciare, fie întregul raport de activitate, propunerile concrete de îmbunătăţire a activităţii inspecţiei judiciare. Inspecţia Judiciară, ca instituţie autonomă nu în subordinea ministrului Justiţiei, care este un om politic. Noi am propus şi vedem în urma dezbaterilor care este forma. Vom avea în cadrul dezbaterilor şi nişte propuneri concrete cine să facă parte, dar noi ne dorim ca factorul politic să fie exclus din acest consiliu, considerăm că din acest consiliu trebuie sa facă parte membrii din CSM, din Înalta Curte, Parchet General, reprezentanţii societăţii civile, reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale magistraţilor”, a declarat Florin Iordache.