Sechestru de 27 de milioane euro pe averea lui Liviu Dragnea. Cat de bogat este, oficial, liderul PSD

Direcția Națională Anticorupție a impus, marți, sechestru pe averea liderului PSD Liviu Dragnea, până la convergența sumei de 127,5 milioane lei, prejudiciul ce trebuie recuperat în dosarul Tel Drum, în care președintele Camerei Deputaților este acuzat că a inițiat un grup infracțional organizat. Suma depăşeşte cu mult valoare întregii averi oficiale a lui Dragnea, astfel că procurorii DNA i-au pus sub sechestru toate bunurile, respectiv case, terenuri, acţiuni, conturi şi bani împrumutați.

Liviu Dragnea, care în perioada 2000 – 2012 a fost preşedintele CJ Teleorman, este acuzat că, pe vremea când deținea această funcție, a constituit un grup infracțional organizat, care acționează și în prezent și din care au făcut și fac parte funcționari ai instituțiilor din administrația publică și persoane din mediul de afaceri. El mai este acuzat și de două infracţiuni de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene şi de două infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul.

“Grupul inițiat în anul 2001 are ca principal scop obținerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanțate din fonduri publice (naționale și europene), prin comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații. În vederea asigurării pe termen lung a beneficiilor pentru membrii grupului infracțional organizat, activitatea infracțională a fost concepută în etape, în funcție de structura unității administrativ teritoriale, a societăților controlate de membrii grupului infracțional organizat și de funcțiile și influența pe care aceștia le-au dobândit”, a arătat DNA, în comunicatul privind începerea urmăririi penale în dosarul constituit pe baza unei sesizări a OLAF (Oficiul european antifraudă) transmise la data de 30 septembrie 2016, privind suspiciunea săvârșirii mai multor infracțiuni, între care obținerea nelegală, pe bază de documente false, a unor finanțări din fonduri europene, pentru lucrări de reabilitare de drumuri județene.

Grupul infracțional a favorizat obținerea contractelor de reabilitare a infrastructurii rutiere derulate de CJ Teleorman de către firma Tel Drum, conform DNA.

Şeful Departamentului de Luptă Antifraudă Marius Vartic vrea să revină la DNA

Băsescu: Pentru Dragnea, România a devenit o tarabă pe care scrie „totul este de vânzare”, de…

În schimbul contractelor, liderul social-democrat a primit bani atât pentru sine, cât și pentru partidul politic. Membrii grupului infracțional au primit și ei sume de bani, cu titlul de donații, mai spun anchetatorii.

“Liviu Nicolae Dragnea, în mod direct sau prin persoane apropiate lui (fiul, fosta soție), a obținut sume de bani sau bunuri mobile și imobile pe care le utilizează, precum și diverse servicii în interes personal, al familiei și al formațiunii politice din care face parte, respectiv donații de la membrii grupului infracțional organizat și de la societățile controlate de aceștia (circa 2,5 milioane de lei în anul 2009), transferul părților sociale din mai multe societăți controlate de membrii grupului infracțional organizat către fiul său, dividende și sume periodice către fiul său cu titlu de salariu de la firme din grup, sume periodice cu titlu de chirie încasate personal de Liviu Nicolae Dragnea și de fosta soție de la o altă societate din grup, bani obținuți de către Liviu Nicolae Dragnea din vânzarea unor bunuri imobile la valori supraevaluate către societățile controlate de membrii grupului infracțional organizat, folosirea de bunuri mobile de către fiul său (autoturismul deținut de o societate din grup și a cărui îmbunătățire tehnică a fost achitată de Tel Drum SA) sau folosirea de bunuri imobile tot de către acesta (imobilul din Turnu Măgurele proprietate a Tel Drum SA),” se mai arată în comunicatul de presă emis de DNA.

Ce avere are, oficial, Liviu Dragnea

Președintele Camerei Deputaților are, conform declarației de avere publicate pe site-ul instituției, un teren intravilan în Turnu Măgurele, cu o suprafață de 2.913 mp, obținut prin actul de partaj încheiat în 2015, în urma separării de soția sa, Bombonica Dragnea. El mai deține, în Turnu Măgurele, și un apartament de 80 mp, pe care l-a cumpărat în urmă cu 20 de ani, dar și un imobil cu o suprafață construită la sol de peste 1.527 mp, încadrat la categoria spații comerciale/ de producție.

Șeful PSD are și două autoturisme, o Skoda Superb din 2006, pe care a cumpărat-o, și un BMW X5, din 2009, pe care l-a primit printr-un contract de donație de la cumnata și nepoții săi, după moartea fratelui său, după cum menționează acesta în declarația de avere.

În ceea ce privește conturile bancare, liderul PSD are două depozite, unul în dolari, deschis în 2001, care are puțin peste 3.000 de dolari, și unul în lei, deschis în 2003, în valoare de aproape 38.000 lei. Comparând declarațiile de avere completate la cinci luni distanță, se poate observa, de asemenea, că Dragnea a reușit, din leafa lui de șef al Camerei Deputaților, să pună și ceva bani deoparte pentru zile negre, respectiv aproape 3.000 de dolari și 22.000 lei, în cele două conturi bancare pe care le deține.

La rubrica activelor financiare, Dragnea a mai menționat în declarația de avere rambursarea contribuției de 10.5000 lei la campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2016, sumă pe care a plătit-o conform dispozițiilor Legii nr. 334/2006.

La capitolul plasamente, investiții directe și împrumuturi acordate, șeful PSD figurează, conform actului de partaj, cu creanțe la SC Hotel Turris SA Turnu Măgurele din str. Independenței nr. 1, a căror valoare totală este de peste 180.000 de euro (80.710 euro + 460.110 lei). Acest imobil apare și ca activ producător de venituri nete, care însumate depășesc echivalentul a 5.000 de euro pe an.

În ultimul an fiscal încheiat, Dragnea a primit o remunerație anuală de 76.838 lei, ca deputat, a mai încasat 220.000 de lei pentru un contract de închiriere și a avut venituri de 630.000 lei pentru o promisiune de vânzare-cumpărare a unui imobil și a unui teren în Turnu Măgurele.

Conform declarației de interese, șeful PSD este membru al Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Teleorman și președinte al Fundației ”Liviu Dragnea”.

Un calcul estimativ realizat de Vocea arată că valoarea bunurilor și a depozitelor deținute în prezent de Dragnea se ridică la circa jumătate de milion de euro, luând în calcul prețurile de pe piață, de la ora actuală, la care se adaugă veniturile din chirii și banii din promisiune de vânzare-cumpărare, totalul urcând astfel la aproximativ 680.000 de euro, de 40 de ori mai puțin decât valoarea sechestrului instituit de DNA în dosarul Tel Drum.

Din declarația de avere a șefului PSD lipsește însă domeniul care se întinde pe două străzi din centrul orașului Alexandria. Motivul ar fi acela că, în 2015, când liderul PSD a divorțat, fosta sa soție a primit la partaj o casă în Alexandria, o autoutilitară Dacia Logan și un Land Rover. Despre această casă presa a relatat în repetate rânduri că este, de fapt, un adevărat conac, ce se întinde pe o suprafață de aproape 7.000 de metri pătrați, având și casă de oaspeți, piscină cu elemente decorative, jacuzzi încorporat și sistem de iluminat subacvatic, teren de tenis cu nocturnă, dar și o casă pentru paznicul domeniului.

Sechestru de 127,5 milioane lei în dosarul Tel Drum

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au impus, marți, sechestru pe averea preşedintelui PSD Liviu Dragnea şi a celorlalte persoane implicate în dosarul Tel Drum. Conform comunicatului remis de DNA, măsurile asigurătorii s-au instituit asupra bunurilor mobile și imobile deținute de următorii suspecți, după cum urmează:

– Liviu Dragnea – sechestru asigurător și poprire asigurătorie până la concurența sumei de 127.547.366,34 lei asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, acțiunilor și părților sociale deținute de acesta în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum și asupra sumelor de bani datorate acestuia cu orice titlu, de către terțe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie,

– Florea Neda, reprezentant al SC Tel Drum SA – sechestru asigurător și poprire asigurătorie până la concurența sumei de 31.343.799,19 lei asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, asupra sumelor de bani existente în conturile bancare deținute, asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu de către terțe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de dividende,

– Mugur Bățăuș, funcționar în cadrul Consiliului Județean Teleorman la data faptelor – sechestru asigurător până la concurența sumei de 127.547.366,34 lei asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, asupra acțiunilor și părților sociale deținute de acesta în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani existente în conturile bancare, asupra sumelor de bani datorate acestuia de către terțe persoane,

– Victor Piperea, la data faptelor funcționar în cadrul Consiliului Județean Teleorman – sechestru asigurător și poprire asigurătorie până la concurența sumei de 63.999.908,88 lei asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, acțiunilor și părților sociale deținute de acesta, asupra sumelor de bani existente în conturile bancare deținute de acesta, asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu, de către terțe persoane,

– Marin Predescu, funcționar în cadrul Consiliului Județean Teleorman, la data faptelor – sechestru asigurător și poprire asigurătorie până la concurența sumei de 32.203.658,27 lei, asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, acțiunilor și părților sociale deținute de acesta, asupra sumelor de bani existente în conturile bancare deținute de acesta, asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu, de către terțe persoane.

”Aceste măsuri asigurătorii au fost dispuse de procurorii anticorupție, în vederea recuperării prejudiciilor și prin raportare la infracțiunile reținute în sarcina suspecților menționați, în funcție de participarea fiecăruia la infracțiunile de care sunt suspectați. Prejudiciul estimat în cauză, până în acest moment, ca urmare a săvârșirii infracțiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene (2 infracțiuni) și abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite (2 infracțiuni) este de 127.547.366,34 lei, fiind compus din:

– suma de 32.203.658,27 lei (echivalentul a 6.930.138 euro) reprezentând prejudiciul stabilit în cazul infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene cu privire la proiectul de reabilitare a DJ 506,

– suma de 63.999.908,88 lei (echivalentul a 13.772.603 euro) reprezentând prejudiciul stabilit în cazul infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene cu privire la proiectul de reabilitare a DJ 701,

– suma de 5.742.872,19 lei reprezentând prejudiciul stabilit în cazul infracțiunii de abuz în serviciu cu privire la atribuirea contractului de lucrări în cazul DJ 506,

– suma de 25.600.927 lei reprezentând prejudiciul stabilit în cazul infracțiunii de abuz în serviciu cu privire la atribuirea contractului de lucrări în cazul DJ 701.

Până în acest moment, nici autoritatea de management (Ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor Europene) nu s-a constituit parte civilă cu privire la sumele ce ar fi fost obținute nelegal din fonduri europene de peste 20 milioane euro, nici Consiliul județean Teleorman nu s-a constituit parte civilă cu privire la prejudiciul ce ar fi fost produs prin infracțiunile de abuz în serviciu (peste 31 milioane lei)”, informează DNA.

De ce sechestrul este mai mare decât averea

Contactat de Vocea pentru a explica procedura sechestrului impus într-un dosar, Sergiu Bogdan, avocat și profesor de drept penal la Universitatea Babeş- Bolyai din Cluj-Napoca, a explicat că, atunci când prejudiciul este mai mare decât averea persoanei implicate în dosar se pune sechestru pe valoarea întreagă a prejudiciului. ”Dacă, de exemplu, cineva fură de 100 de lei și are bunuri de 2 lei acasă, nu poți pune sechestru numai pe bunuri de 2 lei, pentru că dacă valoarea lor crește, practic, statul se asigură că repară prejudiciul. Problema este inversă. Când prejudiciul este mai mic decât patrimoniul și pun (n.r. – sechestru) pe întreg patrimoniul. Din nefericire, de multe ori procurorii așa fac, respectiv prejudiciul este de 2 lei și se pune sechestru pe 10 lei sau pun la fiecare persoană implicată în dosar, pe propriul patrimoniu, câte 2 lei, și în total sunt 50 de lei pentru 2 lei”, a punctat avocatul.

Potrivit acestuia, procurorii se asigură, prin măsurile pe care le iau, că statul nu pierde. ”În situația aceasta, probabil că ei au calculat la prejudiciul din dosar. Dacă este din dosar, teoretic pui sechestru pe toate bunurile pe care le are omul, până la contravaloarea prejudiciului. Dacă are mai puține bunuri, n-ai ce să faci. În situația în care omul este condamnat, prejudiciul este confirmat de către instanță – discuția asta este foarte lungă – pentru că, întotdeauna, procurorii sunt foarte optimiști, dar pe parcurs se fac expertize, se evaluează și se constată că prejudiciul este mai mare sau mic. De obicei, este mai mic decât spun procurorii, pentru că ei, în general, se asigură că statul nu pierde și atunci sunt optimiști, pentru că le fac la impresie. În schimb, judecătorul este constrâns, practic, de dezbaterea judiciară, cu argumente, să constate prejudiciul și de unde rezultă”, a explicat profesorul de drept penal.

Totodată, spune el, dacă prejudiciul scade în cursul judecății, se verifică, după aceea, la momentul la care se depune executare, care este valoarea bunurilor pe care le mai are omul. ”Dacă nu mai are bunuri, rămâne un prejudiciu pe care practic statul are o creanță împotriva individului până la momentul la care o să aibă bani. Practic, rămâne fără efect, din acest motiv e povestea cu recuperat prejudicii de 2% în România. Sechestrul este o garanție că pe ceea ce ai pus sechestru general poți recupera. Dar, dacă nu sunt bunuri, practic, este pierderea statului. Pot fi efecte negative pentru cel care nu repară prejudiciul, când sunt discuții de liberare condiționată, reabilitare și alte consecințe pe care le poate degenera o astfel de situație. Oricum, dacă omul nu are de unde să dea, nu are de unde să dea”, a mai spus Sergiu Bogdan.

Dragnea: ” Urmează probabil și sechestru pe viaţă”

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, referitor la sechestrul pus de DNA pe averile persoanelor implicate în dosarul Tel Drum, că este folosit ca mijloc pentru a bloca modificarea legilor justiţiei, spunând ironic că urmează, probabil, sechestru pe viaţă.

”Îl văd foarte interesant (sechestrul pus de DNA – n. red.) în sensul că, sigur, noi încă mai credeam, unii încă mai credem, că putem deveni o ţară normală, în care nu afli din presă lucrurile astea – informaţii date pe surse, pe canale neoficiale şi nelegale”, a declarat Dragnea.

Liderul PSD a spus că o să meargă la DNA pentru a lua în primire sechestrul.

”Am fost făcut ţap ispăşitor la referendum în 2012, pentru că trebuia să se păstreze cinstea obrazului cuiva (…), am fost făcut ţintă de câte ori PSD a vrut să facă ceva important pentru români, acum sunt folosit ca mijloc pentru a bloca legile justiţiei şi de către cine? De către oameni care se ascund”, s-a plâns Liviu Dragnea.

”O să merg (la DNA – n.red.) ca să iau în primire sechestrul. Urmează probabil și sechestru pe viaţă”, a adăugat el.

Tel Drum, controlată de un acționar necunoscut

Tel Drum, firma care, conform procurorilor, ar fi fost favorizată să obțină contracte cu fonduri europene, a fost înființată în iulie 1998, ca societate în subordinea Consiliului Județean Teleorman, al cărei unic acționar a fost instituția.

În aprilie 2002, firma a fost vândută lui Marian Fişcuci, prieten cu Liviu Dragnea şi unul dintre liderii organizaţiei PSD Teleorman.

Patru ani mai târziu, în ianuarie 2006, alţi doi apropiaţi de-ai lui Liviu Dragnea, Mugurel Gheorghiaş şi Liviu Lucian Dobrescu, au devenit acţionari ai Tel Drum, cu 44% din acţiuni, respectiv 43,99%.

Ulterior, în septembrie 2011, cei doi au ieșit din firmă. De atunci și până în prezent, Tel Drum are un acţionar necunoscut, care deţine 955.475 de acţiuni la purtător.

„Acţiunile la purtător sunt acţiunile care nu au acest proprietar menţionat pe aceste titluri şi atunci cine le deţine este proprietarul de drept al acestor acţiuni. Şi le poate vinde (…) doar că vânzarea se poate face mult mai uşor. Practic titularul, nefiind menţionat, le poate vinde cel care le deţine. (…) Este o metodă eficientă de a nu apărea explicit cu numele în acţionariatul unei companii”, a explicat Cristian Păun, profesor de Economie la ASE, la Digi 24.

Cum a făcut Tel Drum afaceri de peste 1 miliard lei, în șase ani

Tel Drum a fost, ani la rând, abonată la contracte din bani publici, CJ Teleorman şi primăriile mai multor oraşe şi comune din judeţ, conduse de membri PSD, atribuind firmei contracte pe bandă rulantă.

„Din câte ştiu eu, ca şi salariat în alte instituţii ale judeţului, acţiunea de deszăpezire s-a făcut de foarte multă vreme, pot spune, chiar numai cu această unitate. Cu Tel Drum”, a declarat Virgil Cocoşilă, vicepreşedintele CJ Teleorman, la Digi 24.

Tel Drum a avut anul trecut, conform datelor de la Ministerul de Finanțe, o cifră de afaceri netă de 223,5 milioane lei și un profit de circa 2,2 milioane lei, în creștere cu 20%, respectiv 59%, față de anul anterior, când afacerile s-au ridicat la 185,8 milioane lei, iar profitul a fost de aproape 1,4 milioane lei.

Cifra de afaceri raportată de Tel Drum s-a ridicat, în ultimii șase ani, la un total de aproape 1,1 miliarde de lei, aproximativ 249 milioane euro, mare parte din această sumă fiind din contracte încheiate cu instituţii publice.

Mai multe dosare care l-ar putea viza pe Dragnea, în lucru la DNA

DNA are în lucru mai multe dosare care l-ar putea viza pe Dragnea: dosarul Belina privind transferul braţului Pavel şi al insulei Belina din proprietatea statului în cea a Consiliului Judeţean Teleorman prin Hotărâre de Guvern (HG), dosarul Tel Drum, dar şi dosarul deschis ca urmare a investigaţiei Rise Project privind existenţa unor afaceri ale lui Liviu Dragnea în Brazilia.

De asemenea, Romică Părpălea, denunţătorul lui Dragnea în dosarul “Referendumul” şi cel care în 20 iulie a depus în 19 octombrie o sesizare referitoare la legăturile dintre Tel Drum şi Liviu Dragnea, a fost la DNA pentru a oferi detalii în legătură cu acest dosar. El a anunţat că a depus plângeri penale atât împotriva lui Liviu Dragnea, cât şi împotriva lui Carmen Dan.

În ceea ce-l priveşte pe Liviu Dragnea, el a apreciat că este vorba despre trafic de influenţă şi abuz în serviciu. Bărbatul susţine că deţine probe reprezentând documente, înscrisuri, declaraţii de martori în sprijinul acuzaţiilor sale.