Toggle Menu
  1. Home/
  2. Justiție/

Instanța amână pentru a cincea oară pronunțarea în dosarul lui Radu Mazăre privind terenurile din Mamaia retrocedate ilegal

Curtea de Apel București a amânat miercuri, pentru a cincea oară, pronunțarea sentinței în dosarul privind retrocedarea ilegală a mai multor terenuri din zona plajei și falezei din Mamaia, în care sunt acuzați fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Nicuşor Constantinescu, omul de afaceri Cristian Borcea și alte 34 de persoane, noul termen fiind 14 iunie. Dosarul se judecă de nouă ani, timp în care unele dintre faptele de care sunt acuzați inculpații s-au prescris.

Aproape două luni au trecut de la încheierea judecării pe fond a dosarului privind retrocedarea ilegală a unor plajelor din Mamaia, prin care, spun procurorii, s-a produs un prejudiciu de aproximativ 114 milioane de euro. De atunci, judecătoarea Corina Dăescu Gherghişan a amânat de cinci ori pronunțarea în acest dosar, în care sunt 37 de inculpați, un material probator uriaș, mii de pagini de declarații de martor și de inculpat, expertize financiar-contabile și judiciare. Faptele sunt din 2002, dosarul a ajuns la instanță în 28 octombrie 2008 și de atunci au fost nu mai puțin de 106 termene.

În cei aproape nouă ani de judecată, unii dintre cei inculpați nu mai sunt în funcții, Radu Mazăre a demisionat în 22 mai 2015 din funcția de primar al municipiului Constanța și este judecat sau cercetat în mai multe dosare, Nicușor Constantinescu și-a încheiat mandatul de președinte al CJ Constanța în 2016 și execută de aproape un an o pedeapsă de cinci ani de închisoare primită într-un dosar în care a fost găsit vinovat de abuz în serviciu, iar omul de afaceri Cristian Borcea este și el încarcerat, din martie 2014, după pedeapsa de şase ani şi patru luni de închisoare din dosarul transferurilor de jucători.

Fiind de atât de mult timp în judecată, unele dintre faptele de care sunt acuzați inculpații s-au prescris, iar dosarul nu este finalizat decât în primă instanță. Indiferent dacă judecătorul Curții de Apel București va decide achitarea sau condamnarea la închisoare cu executare ori cu suspendare, decizia nu va fi definitivă, inculpații și procurorii DNA o vor putea contesta la Înalta Curte de Casație și Justiție, care în final, după o altă etapă de judecare, va da soluția definitivă în această cauză.

 

Ce pedepse cer procurorii pentru Mazăre, Constantinescu și Borcea

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au cerut instanței ca Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și Cristian Borcea să primească maximum de pedeapsă, cu executare, pentru faptele comise, în timp ce pentru ceilalți inculpați au solicitat încetarea procesului pentru că faptele de care sunt acuzați s-au prescris.

Radu Mazăre și avocații acestuia au susținut că faptele de care este acuzat nu sunt susținute de fapte, pentru că decizia de retrocedare a unor plaje a fost luată cu votul membrilor Consiliului Local Constanța.

 

Mazăre spune că rechizitoriul „abundă în acuzaţii cu caracter editorial”, procurorii spun că au probe pentru toate acuzațiile

Mai bine de opt ani a încercat Radu Mazăre să convingă instanța că este nevinovat, a contestat prejudiciu, a cerut noi expertize și și-a motivat decizia de retrocedare a mai multor terenuri din Mamaia, în zonele de plajă și faleză, demers în care ar fi fost ajutat de mai mulți foști și actuali funcționari din Primăria Constanța şi Oficiul de Cadastru, mandatari și notari.

Procurorii spun că prejudiciul este de aproximativ 114 milioane de euro, din care 77,77 milioane de euro în dauna statului şi 36,16 milioane de euro în dauna municipiului Constanţa. Anchetatorii susțin că toate acuzațiile sunt probate, iar faptele sunt cu atât mai grave cu cât au fost comise de primar și de funcționari publici care aveau rolul să aplice legea, nu să o încalce în interesul lor și al apropiaților acestora.

Acuzațiile pentru care au fost trimiși în judecată cei 37 de inculpați sunt de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu obţinerea de avantaje patrimoniale, fals intelectual, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, fapte de corupţie, complicitate sau instigare la comiterea acestor fapte.

Moştenitori ai persoanelor îndreptăţite să li se restituie terenuri sunt Elena Ştefănescu şi Laura Mariana Leşe, iar cesionarii cumpărători de drepturi succesorale sunt Viorel Pană, Valentin Gheorghe Ionescu, prin firma sa „Habitat şi Ambient” SA, Cristian Borcea şi Mihai Camboianu, Bogdan Gabriel Sandu, prin SC „Holland Development Group” SA, Daniel Ene, Marius Puşcaşi, Carmen Puşcaşi şi Mihai Sergiu Ceacîreanu, prin firma sa New Home Construct SA. Interpuşii cumpărători de terenuri sunt Paraschiva Barbu, Alexandru Octavian Şerban şi Basarab Popa, prin firma sa „Pomacost” SA şi „Aqualand” SA, la care era acţionar.

Faptele stabilite de procurori cu probe sunt că, în perioada noiembrie 2002 – iulie 2005, membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001 au avizat mai multe cereri de restituire a unor terenuri și au primit în schimb, direct sau prin persoane din anturajul lor, mari suprafeţe de teren la care nu aveau dreptul.

„În mod legal, a fost revendicată suprafaţa de 309.549 mp, cei îndreptăţiţi beneficiind de restituiri şi atribuiri în suprafaţă cu puţin mai mare decât jumătate din cea revendicată, în vreme ce restituirile şi atribuirile ilegale au afectat terenuri cu o întindere de trei ori mai mare decât cea revendicată – aproape un milion de metri pătraţi. Au fost restituite porţiuni de plajă şi faleză care, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, adică nu pot ajunge sub nicio formă în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice”, au scris procurorii în rechizitoriu.

Beneficiarii legali ar fi fost determinați, după doi-trei ani de la intrarea în posesie, să-şi vândă drepturile succesorale ori să vândă acele terenuri, pentru sume ce reprezintă mai puţin de 1% din valoarea proprietăților la care au fost obligați să renunţe. „În final, aceste terenuri aveau să ajungă în proprietatea persoanelor cărora le-au fost predestinate, cu mult înainte de soluţionarea cererilor de restituire”, susțin procurorii.

Mai mult, spun procurorii, majoritatea terenurilor atribuite pe alte amplasamente au fost subevaluate, unele la preţuri de 10 ori mai mici decât cele reale, printre acestea fiind:

– terenul în suprafaţă de 27.000 de metri pătrați pe care s-a construit Parcul de distracţii acvatice Aqua Magic de către firma Aqualand, la care unul dintre acţionarii principali este Popa Basarab, vărul lui Radu Mazăre;
– terenul în suprafaţă de 8.307,78 de metri pătrați situat în zona Căpităniei Vila Marina, pe malul lacului Siutghiol, care a ajuns în proprietatea familiei Mazăre, beneficiar fiind Radu Mazăre, mama şi fratele acestuia;
– terenul în suprafaţă de 52.471 de metri pătrați situat în Parcul Tăbăcăriei nu a fost restituit în natură celor îndreptăţiţi, ci firmei cesionare „Holland Development Group” SA, la care acţionar şi administrator este Bogdan Gabriel Sandu, iar acţionar principal prin firma Millenium Global Development este Valentin Gheorghe Ionescu, societate care a plătit pentru drepturile succesorale un preţ de 100 de ori mai mic decât cel real.

„Avantajele patrimoniale dobândite ilegal se regăsesc în proprietatea inculpaţilor sau a firmelor controlate de aceştia, după cum urmează: Mazăre Radu Ştefan (prin firmele „Nisipuri” SA), mama şi fratele acestuia (prin firma „APV Media Turism”), Giurgiucanu Georgică, Săvulescu Emil Dragoş, Borcea Cristian, Ionescu Valentin George (prin firma „Habitat şi Ambient” SA), Camboianu Mihai, Popa Basarab (prin firmele „Pomacost” SA şi „Aqualand” SA), Sandu Bogdan Gabriel (prin firma SC „Holland Develompment Group” SA), Ceacîreanu Mihai Sergiu (ca persoană fizică şi prin firma sa „New Home Construct” SA), Şerban Alexandru Octavian, Barbu Paraschiva, Puşcaşi Marius şi Puşcaşi Carmen”, au mai arătat procurorii DNA în rechizitoriul trimis instanței în urmă cu aproape nouă ani.

Vocea Biz