Universitatea din Bucureşti s-a constituit parte civilă în dosarul Mineriadei

vocea.biz / 10.05.2017
Universitatea din Bucureşti s-a constituit parte civilă în dosarul Mineriadei

Universitatea din Bucureşti s-a constituit parte civilă în dosarul Mineriadei, a declarat, pentru Mediafax, purtătorul de cuvânt al Universităţii, Mirabela Amarandei.

“Universitatea din Bucureşti a notificat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la începutul lunii aprilie cu referire la faptul că ea se constituie parte civilă în procesul care priveşte mineriada din 13-15 iunie 1990 printr-o adresă trimisă Parchetului, în atenţia procurorului general al României. Notificarea atrage atenţia asupra prejudiciului material şi moral suferit de comunitatea academică a Universităţii din Bucureşti în iunie 1990. Când vorbim de prejudicii materiale facem referire la vandalizările, distrugerile pe care minerii le-au făcut la momentul respectiv prin pătrunderea ilegală în spaţiile Universităţii şi menţionez aici câteva facultări: Facultatea de Geologie, Facultatea de Litere, cea de Geografie, Matematică, Istorie, Drept. Nu în ultimul rând au fost distruse colecţii rare ale Facultăţii de Geologie la momentul respectiv. Mai mult decât atât, vorbim de un prejudiciu moral, iar Universitatea din Bucureşti are o datorie morală faţă de toate persoanele implcate în evenimentele din iunie 1990, studenţi, profesori, cercetători, membri ai personalului adminstrativ care au suferit violenţe grave, tratmente inumane, umilinţe din partea minerilor la momentul respectiv”, a declarat purtătorul de cuvânt al Universităţii din Bucureşti, Mirabela Amarandei.

Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, dar şi fostul premier Petre Roman, precum şi Gelu Voican-Voiculescu, Virgil Măgureanu şi alte persoane au fost inculpate în dosarul Mineriadei din 1990, au anunţat procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe 23 decembrie, de la acea dată fiind chemaţi toţi cei care sunt vizaţi de anchetă pentru a fi înştiinţaţi.

Procurorii militari susţin că există probe potrivit cărora aceştia ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva populaţiei civile, ceea ce ar fi dus la uciderea prin împuşcare a patru oameni, rănirea prin împuşcare a trei, vătămare integrităţii fizice şi psihice a 1.269 de oameni şi privarea de libertate a alţi 1.242.

(Mediafax)

Citește și...