CAB cere instituților statului verificări amănunțite referitoare la averile torționarilor lui Gheorghe Ursu

Curtea de Apel București a stabilit, miercuri, emiterea mai multor adrese la instituțiile de profil ale statului pentru a verifica în amănunt bunurile deținute și situațiile financiare ale torționarilor disidentului Gheorghe Ursu.

La termenul de miercuri al procesului de crime împotriva umanității în care sunt judecați cei trei torționari, instanța a stabilit totodată emiterea unor citații către SRI, MAI și Ministerul Finanțelor Publice, pentru a solicita opinia acestor trei instituții referitoare la cererea avocaților inculpaților de introducere în cauză ca părți responsabile civilmente.

Avocatul lui Andrei Ursu, urmașul lui Gheorghe Ursu, a arătat în fața instanței de judecată că se impune verificare amănunțită a celor trei inculpați din dosar provin bunurile și resursele financiare pe care le dețin în vederea luării unor măsuri asigurătorii în dosar.

Procurorul a fost de acord cu verificări la MAI, Casa Națională de Pensii, la Oficiul de cadastru și publicitate precum și la alte instituții pentru verificarea în amănunt a bunurilor deținute și a veniturilor celor trei inculpați.

Protest al magistraţilor, în faţa Curţii de Apel Bucureşti

Magistrații anunță un protest în fața Curții de Apel București

Avocații celor trei inculpați nu s-au opus iar în acest context instanța a dispus emiterea de adrese către instituțiile financiare menționate.

Anterior acestor discuții, avocații inculpaților au cerut introducerea în cauză ca parte responsabilă civilmente a SRI, MAI și a Ministerului Finanțelor Publice.

Procurorul prezent la ședință arată că trebuie citat statul roman prin Ministerul Finanțelor, a SRI și MAI pentru ca și ei sa își exprime punctul de vedere privind aceste cereri. Faptul ca aceste persoane se introduc în cauză nu înseamnă că automat acestea vor fi obligate în solidar la plata daunelor civile o data cu inculpații. Exista constituirile de parte civila în cauză iar pentru asta trebuie citate cele trei entități. Guvernul României nu poate fi introdus în cauză asa cum a solicitat inculpatul Tudor Postelnicu, pe baza faptului ca a făcut parte din comitetul de miniștri.

Andrei Ursu a arătat că ar fi o mare nedreptate introducerea în cauză a acestora instituții.

”A existat o discontinuitate dintre statul de la 1989 și de după 1989. Statul nou nu mai are nicio legătură, ci mai mult a facilitat și a dat curs anchetelor noastre. Ar fi o mare nedreptate să tragi la răspundere un stat care încearcă să repare ce a făcut vechiul stat. Nu vrem nicio sumă de bani de la statul român. Trebuie să plătească cei ce au comis acele crime de atunci”, a spus Ursu.

Dosarul morții disidentului Gheorghe Ursu

George Homoştean şi Tudor Postelnicu au fost acuzaţi de procurorii militari că, în cursul lunilor octombrie şi noiembrie 1985, au transmis către ambasadele României de la Paris şi Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv şi politic al acţiunilor întreprinse de Pârvulescu şi Hodiş împotriva lui Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare.

“De asemenea, la solicitarea comunităţii internaţionale şi a unor oameni politici din SUA de a primi informaţii referitoare la situaţia disidentului român, aceştia au ascuns caracterul represiv al acţiunilor îndreptate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, inculpaţii Homoştean George şi Tudor Postelnicu înlesnind astfel săvârşirea faptelor comise de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile. Totodată, în exercitarea abuzivă a funcţiilor deţinute, cei doi foşti demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia”, susţin procurorii.

Până acum, pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.

În 6 martie, Andrei Ursu a depus la Secţia Militară a Parchetului instanţei supreme o plângere penală în care îl acuza pe Iulian Vlad, fost şef al Securităţii în decembrie 1989, de cercetare abuzivă, torturare şi instigare la persecuţii politice faţă de tatăl sau, decedat în 1985 în Spitalul Penitenciar Jilava.

Fiul disidentului Gheorghe Ursu considera că faţă de Iulian Vlad există probe şi indicii că în 1985 ar fi instigat la persecuţii pe motive politice.

“Din toate documentele şi mărturiile de mai sus rezultă că numitul Vlad Iulian a condus şi urmărit, în deplină cunoştinţă de cauza, represiunea Securităţii împotriva lui Gheorghe Ursu şi acţiunile dolosive prin care s-a încercat să ascundă natura politică a acestei represiuni, inclusiv faţă de guvernul american şi opinia publică internă şi internaţională în general”, scrie în plângerea penală depusă de Andrei Ursu la Parchet.

viewscnt