EXCLUSIV – Judecătorii despre șefii din Jandarmerie care au trucat un concurs la cererea greilor din MAI: Un act de lașitate din partea unui militar

Judecătorii ICCJ au început, miercuri, dezbaterile în cazul apelurilor declarate de generalii Vasile Dospinescu și Valdimir Secară, împotriva deciziei Curții Militare de Apel prin care au fost condamnați la pedepse cu suspendare pentru fapte de abuz și neglijență în serviciu dar și la plata unor amenzi penale și muncă în folosul comunității.

Curtea Militară de Apel l-a condamnat la începutul anului pe fostul șef al Direcției Comunicații și Tehnologia Informației – la Inspectoratul General al Jandarmeriei Române din Ministerul Afacerilor Interne, generalul de brigadă (r) Vasile Dospinescu, la 5.000 de lei amendă pentru neglijență în serviciu și la șase luni de închisoare cu suspendare pentru fals intelectual. Termenul de încercare stabilit în cazul acestuia este de doi ani și șase luni.

În cazul generalului Vladimir Secară judecătorii militari au stabilit un an de închisoare pentru fapta de abuz în serviciu contra intereselor publice, au suspendat executarea pedepsei și au fixat un termen de încercare de trei ani.

Alături de aceștia au fost condamnați la pedepse de șase luni de închisoare cu suspendare și amendă penală de 5.000 de lei colonelul (r) Mariana Dumbăr, maiorul Alin Geniloni Costan, locotenent colonelul George Ștefan, colonelul (r) Florian Cișmașu, locotenent colonelul Marius Teodorescu, locotenent colonelul (r) Theodora Păun, maiorul Dorel Dicu și locotenentul (r) Florin Hulea.

Judecătorii i-au condamnat la un an cu suspendare pe maiorul Manuel George Gogoreanu și colonelul (r) Ovidiu Stanciu pentru același gen de fapte termenul de încercare în cazul acestora fiind stabilit la trei ani.

Actul de lașitate

Curtea militară arată în motivarea deciziei de condamnare a militarilor că, deși au servit patria, aceștia au dat dovadă de un act de lașitate când au încetat să mai respecte regulamentele și au cedat presiunilor dovedite venite dinspre Ministerul Afacerilor Interne.

”Pentru toţi inculpaţii din prezenta cauză, Curtea va da eficienţă aspectelor ţinând de activitatea anterioară săvârşirii infracţiunilor evidenţiată în rechizitoriu. Cu toţii şi-au desfăşurat activitatea în serviciul ţării, pentru apărarea ordinii de drept, a vieţii şi integrităţii corporale a persoanelor şi pentru apărarea patrimoniului acestora, fie în calitate de jandarmi, fie în calitate de cadre militare I.G.S.U. Inculpaţii nu au mai săvârşit infracţiuni şi au fost apreciaţi pozitiv în serviciul patriei”, arată judecătorii în favoarea celor judecați.

Totodată, notează Curtea, ”aceştia au fost supuşi unor presiuni puternice de către factori din conducerea MAI, presiuni cărora nu le-au putut rezista”.

”Astfel de metode, aşa cum a reieşit, atât la urmărirea penală, cât şi la cercetarea judecătorească, nu au avut un caracter singular, nu au fost singurele concursuri de încadrare a posturilor vacante cu derogări, fapt care le-a creat inculpaţilor sentimentul că aşa trebuie răspuns, respectiv să se supună, considerând că responsabilitatea revine celor care au ordonat. A fost o atitudine de laşitate, de neacceptat din partea unui militar”, mai notează instanța militară în documentul citat.

Rezolvarea ”problemei pentru domnul ministru”

Judecătorii notează în preambulul motivării situația detaliată pentru care generalii și subalternii lor au fost trimiși în judecată context în care reamintesc contextul în care Jandarmeria Română a organizat concursurile de angajare la cererea unor oficiali din MAI.

Judecătorii arată că în cuprinsul rezoluției de infirmare a deciziei de închidere a cazului ”s-a apreciat că soluția dispusă în dosarul nr. 109/P/2011 al Secției Parchetelor Militare este nelegală deoarece fondul cauzei îl constituie atât modalitatea în care s-a realizat recrutarea din sursă externă, cât și modalitatea de acordare a derogărilor pentru ocuparea posturilor vacante în MAI de către candidații Faris Cornel, Moroianu Laurenţiu Petruş, Ștefan Ion Alexandru și Drăgan Gabriel și nu doar organizarea sau desfășurarea examenului pentru ocuparea unor posturi de ofițer în cadrul IGJR și respectiv IGSU” iar prezentul dosar, desprins din primul, a vizat modalitatea în care s-au desfășurat examenele la nivelul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române în cazul acestor candidați.

Astfel, se arată în documentul citat ”la începutul lunii octombrie 2010, general locotenent Antonescu Olimpiodor, inspectorul general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române a fost contactat telefonic de chestorul de poliţie Pătraşcu Adrian, directorul general al Direcţiei Generale Management Resurse Umane (DGMRU) din MAI care l-a întrebat dacă la nivelul Jandarmeriei Române sunt posturi vacante, deoarece trebuie să rezolve «o problemă pentru domnul ministru», sens în care acesta i-a răspuns «că sunt trei posturi vacante, scoase anterior la concurs şi care nu s-au ocupat »”.

Pe timpul discuţiei, Pătraşcu l-a întrebat pe generalul Antonescu ”dacă ar avea ceva împotrivă ca aceste posturi vacante să fie încadrate «întrucât cadrele care le vor ocupa nu vor rămâne în structura Jandarmeriei Române», urmând a fi luate măsurile necesare la nivelul DGMRU, pentru ocuparea celor trei posturi din sursă externă”.

”Comanda” a fost primită de generalul Olimpiodor Antonescu în vreme ce acesta era în misiune în Quatar iar când l-a sunat pe chestorul Pătrașcu pentru a se lămuri despre ce este vorba acesta i-a spus că ”trebuie înaintat urgent acest raport întrucât «nu va genera nici o problemă deoarece, după încadrare, ofiţerii vor fi mutaţi din Jandarmerie»”.

Secretizare cu repetiție

La fel ca în dosarele ONPM și DGIPI și în acest caz superiorii din Jandarmerie, structură subordonată MAI, au încercat să își acopere urmele prin secretizarea unor documente.

În documentul citat magistrații militari arată că în 12 octombrie 2010, subcomisarul Claudiu Vinţeler, şef al Serviciului Coordonarea Structurilor de Resurse Umane din cadrul Direcţiei Generale Resurse Umane din MAI a cerut telefonic directorului Direcţiei resurse umane din cadrul IGJR, colonelul Marian Valentin Grigoroiu situaţia posturilor deblocate în anul 2010, din sursă externă care nu au fost ocupate.

În dinamica acestui demers oficialii Jandarmeriei au identificat patru posturi și au întocmit un raport, o notp raport și un proces verbat pentru aceste demersuri.

Judecătorii arată că George Manuel Gogoreanu ”a întocmit în fals, la ordinul colonelului Grigoroiu un proces-verbal de şedinţă în care se consemna faptul că nota-raport a fost discutată într-o şedinţă” iar ”după ce au fost redactate, nota-raport şi procesul-verbal de şedinţă acestea au fost semnate de generalul de brigadă Rugină, în numele Inspectorului General al Jandarmeriei Române”.

”Nota-raport a fost clasificată, având nr. … din 12.10.2010 – Secret de Serviciu”, se mai arată în document.

Povestea ”invalidului” de la Jandarmerie

Unul dintre candidații pentru care s-a organizat acest concurs este Cornel Faris, iar la momentul la care acesta și-a depus dosarul avea o deciziei medicală de invaliditate de gradul III privind probleme gastrice, ceea ce, potrivit anchetatorilor nu l-ar fi făcut apt pentru activitatea de militar.

Conform actelor medicale existente la dosar, se arată în motivare, Faris a prezentat certificatul de decizie medicală din 17 decembrie 2009 care atestă faptul că în baza avizului Spitalului de Urgență MAI București – Secția gastroenterologie a fost încadrat cu gradul III (trei) de invaliditate cu recomandarea de concediu medical și revenire pentru revizuire în luna decembrie 2010.

Ulterior, la data de 18 octombrie 2010 a cerut revizuirea medicală a gradului de handicap, iar în 21 octombrie 2010 i-a fost eliberată decizia medicală în cuprinsul căreia se opinează pentru ridicarea gradului de invaliditate fiind apt combatant pentru a se încadra în structurile MAI.

O zi mai târziu Comisia Centrală de Expertiză Medicală și Evaluare a Capacității de Muncă din cadrul Direcției Medicale a MAI s-a întrunit și a confirmat decizia medicală din 21 octombrie 2010.

”În aceste condiții, la data susținerii examenului acest candidat nu era apt pentru serviciul militar”, conchid magistrații militari.

O altă neregulă majoră a acestui candidat a fost diploma de studii superioare.

Judecătorii militari spun despre cariera de ofiţer a lui Faris în structurile M.A.I că a avut la bază folosirea unei diplome false.

Mai precis Cornel Faris a depus la dosarul de personal diploma de bacalaureat potrivit căreia, în anul 1996, ar fi absolvit cursurile Liceului „Dimitrie Bolintineanu”.

Apoi, în anul 1999, Faris Cornel a fost trecut în rândul ofiţerilor, în baza unei diplome de licenţă, pe care a depus-o la dosarul de personal, din care rezulta că a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea” şi că a susţinut licenţa la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

În anul 2002, Faris Cornel a fost trecut în rezervă cu gradul de maior, în urma demisiei sale.

Tot în anul 2002 Grupul de Control al Ministrului de Interne s-a sesizat din oficiu despre faptul că diploma de bacalaureat eliberată lui Faris Cornel în anul 1996, prezenta dubii asupra autenticităţii.

În acest context s-a deschis un dosar de cercetare penală pe numele lui Faris Cornel. În acest caz Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial a clasat acuzațiile, dar soluția a fost infirmată în anul 2004 de Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Finalmente dosarul a ajuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, pentru continuarea cercetărilor faţă de Faris Cornel.

”Urmare cercetărilor efectuate, s-a stabilit că diploma de bacalaureat emisă pe numele Faris Cornel în anul 1996 este falsă, aceasta nefigurând în evidenţele Liceului Dimitrie Bolintineanu. Totodată, a rezultat că Faris Cornel nu a frecventat cursurile liceului seral sau la zi, nu este înscris în indexul alfabetic al liceului şi nici în catalogul de examen bacalaureat. Faris Cornel a declarat că a obţinut diploma de bacalaureat de la secretarul liceului, Dumitrescu Ion, decedat în anul 2000”, se arată în documentul citat.

Faris a scăpat de judecată pentru că aceste fapte erau prescrise la momentul finalizării cercetărilor.