Dosarul deschis pe numele profesorilor de la Academia Navală Română, instituție de excelență în domeniu, relevă obiceiurile penale ale unora dintre cadrele universitare.
Protagonistul din acest caz este Iulian Antonescu, lector universitar la ACADEMIA NAVALĂ „Mircea cel Bătrân” Constanța, judecat în prezent pentru 11 fapte de luare de mită.
Acesta este acuzat că primea mită frecvent de la studenții săi iar plaja probatorie compusă din denunțuri, imagini video, audio și declarații de martori l-au făcut pe acesta să recunoască încă din faza cercetării penale acuzațiile aduse de anchetatorii anticorupție militari.
În dosarul trasnmis instanței de judecată procurorii DNA militari prezintă cazul unui elev, ajutor de ospătar, care a ajuns în biroul lectorului Antonescu după ce a picat de mai multe ori examenul la cursul acestuia.
Astfel, arată ancehtatorii în dosar, în 21 septembrie 2016, studentul a mers la biroul lectorului Antonescu, din incinta Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” Constanța, unde i-a oferit suma de 50 de euro, pentru a-i acorda o notă de promovare cu prilejul susținerii examenului restant în sesiunea de reexaminări din cursul lunii septembrie 2016.
Tânărul a pus suma de 50 de euro într-un plic pe care l-a pus pe biroul profesorului, însă acesta a refuzat banii și i-a înmânat studentului o listă pe care erau notate mai multe medicamente, solicitându-i să-i cumpere acele medicamente.
În acest context restanțierul a fost de acord și a luat plicul cu bani înapoi, cu bilețelul pe care erau menționate medicamentele solicitate de profesor, a mers la o farmacie de unde le-a cumpărat, cu suma de 146 de lei, apoi a revenit în biroul inculpatului și i le-a remis.
Cu prilejul susținerii examenului restant tânărul a primit nota 5, în 23 septembrie 2016, la materia ”Algebră, geometrie analitică și diferențială”.
În acest caz anchetatorii au reușit probarea audio video a faptei de dare, respectiv luare, de mită iar la dosar se regăsește discuția avută de lector cu elevul său.
Profesorul era dezinvolt în discurs cu elevii de la care primea mită. Avea un ton tineresc și folosea adesea expresii joviale specifice tinerilor.
În acest context, în discuțiile cu elevul căruia i-a cerut să îi cumpere medicamente în loc de a-i da bani drept mită pentru promovarea restanței de la materia sa, lectorul Antonescu i se adresează tânărului cu apelativul ”moșule”.
”… Ce să-ţi zic mă, moșule!?”, i-a replicat profesorul elevului când acesta îi explica faptul că nu a putut trece la materia sa din cauza muncii prestate în calitate de ajutor de ospătar.
”Am fost ajutor de ospătar. Acum 2 săptămâni am scăpat şi eu de muncă” îi spunea elevul lectorului la momentul la care a încercat să îi plaseze cei 100 de euro bine împachetați într-o coală A4 albă.
Profesorul a refuzat mita bănească și i-a spus elevului ”ia vezi mă, poate poți să faci rost de d-astea”. Tânărul s-a executat cu replica ”Sigur. Le aduc acum, imediat. … Să zic în jumătate de oră sunt aici”.
”Eşti mare, mă”, a exclamat lectorul când elevul său a revenit, după aproximativ o jumătate de oră, cu medicamentele cerute. Toată situația a fost surprinsă audio video de către anchetatorii militari.
Profesorul Iulian Antonescu era foarte prudent și avea diverse metode prin care încerca să se ferească de eventuale camere montate de anchetatori sau microafoane ascunse.
Astfel Antonescu nu punea mâna niciodată pe plic și le cerea mereu elevilor săi să nu noteze nume sau alte însemne pe colile de hârtie sau plicurile pe care le primea de la ei.
Totodată Antonescu manipula plicurile sau colile de hârtie lăsate de elevii plătitori cu ajutorul unor manuale sau alte seturi de hârtii.
Într-un caz anchetatorii povestesc că Antonescu ”ia cu mâna dreaptă o hârtie de pe birou cu ajutorul căreia numără nişte bancnote din hârtia împăturită primită. După aceasta, cu alte două hârtii ia hârtia împăturită cu bancnote şi o pune sub birou”.
Într-un alt caz Antonescu ”a început să mânuiască plicul lăsat de…., cu ajutorul unor hârtii, fără să-l atingă direct cu mâna şi-l introduce într-un teanc de hârtii pe care îl pune pe biroul alăturat”.
”Rămas singur în birou Antonescu ia bucata de hârtie pe care a aruncat-o anterior în servietă şi o introduce într-un buzunar aflat în partea interioară a capacului servietei. Ulterior Antonescu se deplasează spre un colţ al biroului de unde se întoarce cu un caiet studenţesc pe care îl deschide şi aşează o bancnotă aflată înăuntru cu ajutorul unui toc. în continuare deschide servieta şi din buzunarul descris anterior scoate bucata de hârtie şi pune bancnotele aflate în aceasta în caietul descris anterior. Antonescu introduce caietul studenţesc în servietă şi iese din birou”, este un alt moment de prudență deosebită al lectorului.
Unul dintre cursanții lectorului Antonescu i-a vorbit pe șleau acestuia și i-a spus că nu este interesat de carte cât este interesat să treacă examenele cu o notă minimă, pentru care este dispus inclusiv să plătească sume de bani.
Deși discuția celor dintre cei doi începe pe un ton timid, temător și prudent, după ce profesorul a aflat că studentul vine pe filiera unui cunoscut comun, persoană de încredere a cadrului universitar, Antonesc a exclamat către elev: ”Tu nici n-ai fost mă, în vară, mă, nebunule! Oh… Tu le ai pe amândouă. Şi colocviu şi examen. A…”.
”Am avut o vară grea la muncă, rău de tot….Lucrez la APELE ROMÂNE, unde să muncesc? Şi am avut cu plaja, cu …” i-a povestit elevul lui Antonescu, căruia a început să îi relateze despre o acțiune a DNA orientată către unul dintre superiorii săi.
”Mie îmi spuneţi? N-aţi auzit la ziare? Un director de la APELE ROMÂNE suspendat. A fost sigiliu’ pe biroul lui. Ne-a luat procese verbale de la noi din birou cu plaja, cu D.N.A. -ul. Şi noi suntem… … Şi noi am fost. Am fost vreo 2 săptămâni. Că aşa ne făcea fundul la toată lumea… Că ne-a luat procese verbale, care erau în numele nostru. E… Vă daţi seama. Da… Depinde”, a continuat studentul povestea, ce ar fi reprezentat motivul pentru care nu a fost apt să promoveze examenele.
Lectorul realmente impresionat s-a exprimat în favoarea acestuia. ”Ce să zic, mă? Ce să zic? Ai 2 şarje…Vai de… Curul tău… Şi cât a fost scorul acolo? Mai mulţi buşiţi decât….Ce să-ţi fac, băi?”, au fost reacțiile profesorului.
”Dacă mă puteţi să m-ajutaţi şi mie, un 5, ceva. Aş fi mulţumit. Nu vreau să fac performanţă din cărţi”, a fost cerința directă a elevului către profesor iar răspunsul lectorului ”Da, mă! Vorbeşti frumos, mă. Ştii să vorbeşti. Nebunule. Nu vrei performanţă în educaţie. Nu?”.