Toggle Menu
  1. Home/
  2. Justiție/

Aleșii au modificat în favoarea lor Legea armelor și munițiilor. Cum au primit demnitarii condamnați cu suspendare dreptul de a purta armă

Potrivit legii, în România doar demnitarii, magistrații, militarii, martorii protejați, vânătorii și colecționarii au dreptul de a deține arme letale, respectând anumite condiții. Surse din Poliția Română au declarat pentru Vocea.biz că în 2013 parlamentarii au depus un set de amendamente la Legea 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, fără a consulta IGPR, prin care au făcut o serie de modificări, adoptate într-un final prin Legea 319/2015.

Astfel, legea îi permite deputatului PSD Cătălin Rădulescu (foto) să poarte o armă letală. Rădulescu a fost condamnat, definitiv, de instanţa supremă, în data de 5 decembrie 2016 la 1 an şi 6 luni de închisoare cu suspendare pentru dare de mită şi efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia.

Până la modificarea legii în 2015, persoanele din categoriile enumerate mai sus, deci inclusiv demnitarii, nu puteau deține o armă letală dacă aveau o condamnare definitivă cu închisoarea mai mare de 1 an sau dacă erau cercetați în cursul urmăririi penale sau în cadrul unui proces pentru infracțiuni cu pedepse mai mari de 1 an. Legea nu făcea distincție între pedepsele cu executare și cele cu suspendare.

Amendamentele la Legea privind regimul armelor și munițiilor au fost depuse și adoptate în așa fel încât, spre exemplu, doar demnitarii condamnați definitiv cu executare nu au voie să poarte armă letală. Potrivit unui principiu de drept, „Unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem”, așa că demnitarii condamnați cu suspendare au dreptul să poarte o armă letală, precum și cei care nu sunt condamnați definitiv, iar procesul este în curs.

Ce prevedea Legea armelor înainte de modificare

Vocea.biz prezintă cele două articole din vechea Legea 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, potrivit cărora Cătălin Rădulescu nu ar fi avut dreptul de a deține o armă letală:

„Art. 14. -(1) Persoanele fizice de cetăţenie română care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.15 alin.(1) pot fi autorizate, la cerere, să procure arme letale.

(2) Armele de apărare şi pază pot fi procurate numai de către următoarele categorii de persoane:

a) demnitarii, magistraţii, diplomaţii, militarii şi poliţiştii, pe perioada cât sunt în activitate şi după pensionare, trecerea în rezervă sau retragere, după caz, cu excepţia situaţiei în care aceştia şi-au pierdut calitatea din motive imputabile lor;

b) persoanele prevăzute de lege, care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice, pe perioada în care au această calitate, cu excepţia personalului de pază din cadrul societăţilor specializate de pază;

c) persoanele incluse în programe de protecţie a martorilor, pe perioada în care au această calitate.

(3) Armele de vânătoare pot fi procurate de către vânători şi colecţionarii de arme.

(4) Armele de tir pot fi procurate de către sportivii şi antrenorii de tir, precum şi de către vânătorii şi colecţionarii de arme. Vânătorii pot procura numai arme de tir din categoria armelor lungi.

(5) Armele de colecţie letale, aflate în stare de funcţionare, pot fi procurate numai de către colecţionarii de arme.

(6) Procurarea armelor prevăzute la alin.(2) – (5) se poate realiza prin cumpărare, donaţie, moştenire, închiriere sau comodat, după caz.

Art. 15. – (1) Autorizaţia de procurare a armelor letale se acordă persoanelor prevăzute la art.14 alin.(2)-(5), dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

a) au împlinit vârsta de 18 ani;

b) dovedesc necesitatea procurării armelor, în funcţie de destinaţia acestora, prin documente justificative stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi;

c) nu au fost condamnate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 1 an, pentru infracţiuni comise cu intenţie;

d) nu sunt învinuiţi sau inculpaţi în cauze penale pentru fapte săvârşite cu intenţie, pentru care legea prevede o pedeapsă al cărei maxim special este mai mare de 1 an;

e) sunt apţi din punct de vedere psihologic şi medical şi nu suferă de alte afecţiuni stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii, care ar putea pune în pericol propria viaţă sau a altora, dacă ar deţine sau ar folosi arme şi muniţii;

f) nu prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranţa naţională, viaţa şi integritatea corporală a persoanelor, conform datelor şi informaţiilor existente la organele competente;

g) au absolvit un curs de instruire teoretică şi practică, organizat de o persoană juridică autorizată pentru această activitate, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi;

h) nu au săvârşit vreuna dintre contravenţiile pentru care legea prevede revocarea dreptului de procurare, deţinere sau, după caz, port şi folosire a armelor;

i) nu au pierdut, anterior, arme letale, din motive imputabile lor, procurate în condiţiile prezentei legi.

(2) Cererea de eliberare a autorizaţiei de procurare a armelor se depune de către solicitant la Direcţia Generală de Poliţie a municipiului Bucureşti sau la inspectoratul judeţean de poliţie în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul şi se soluţionează în termen de 45 de zile de la data primirii acesteia.

Amendamentele adoptate în 2015

La acest text de lege a fost pus în dezbatere și, ulterior, promulgat un Proiect de modificare a Legii privind regimul armelor și munițiilor. Proiectul a fost semnat de 14 deputati și senatori.

Printre ei s-au numărat deputații PSD Ioan Benga, Gheorghe Emacu, Ion Mocioalcă, Ion Răducanu, Mihai Weber, precum și senatorul Gabriel Oprea. De la PNL au semnat deputații Mugurel Cozmanciuc, Adraian George Scutaru și Raluca Surdu, de la PDL deputații Constantin Roman și Mihail Secară, de la UDMR deputatul Denes Seres, de la Minorități deputatul Nicolae Mircovici și de la PC deputatul Ovidiu Raețchi. Printre amendamente, se regăsea următorul:

„La articolul 14 alineatul (1), literele c) şi d), precum şi alineatul (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„c) nu au fost condamnate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu executare, pentru infracţiuni comise cu intenţie ori pentru infracţiuni prevăzute de prezenta lege;

d) nu sunt inculpate în cauze penale pentru fapte săvârşite cu intenţie, prevăzute de Codul penal, Partea specială, titlurile I (n.r. – Infracțiuni contra persoanei), II (Infracțiuni contra patrimoniului), III (Infracțiuni privind autoritatea și frontiera de stat), X, XI, XII şi art. 269 (Favorizarea făptuitorului), 280 (Cercetarea abuzivă), 281 (Supunerea la rele tratamente), 283(Represiunea nedreaptă), 285 (Evadarea), 286 (Înlesnirea evadării), 287 (Nerespectarea hotărârilor judecătorești), 342 (Nerespectarea regimului armelor și munițiilor), 346 (Nerespecarea regimului materiilor explozive), 348 (Exercitarea fără drept a unei profesii), 369 (Incitarea la ură), 371 (Tulburarea ordinii și liniștii publice), 375 (Ultraj contra bunelor moravuri) , 381 (Împiedicarea exercitării libertății religioase), 383 (Profanarea de cadavre sau morminte), cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;”

Cum a rămas deputatul Cătălin Rădulescu fără dreptul de a deține arme

Deputatul Cătălin Rădulescu a dat o declaraţie în calitate de martor în dosarul deschis de procurorii Parchetului General cu privire la săvârşirea infracţiunii de tulburare a liniştii şi ordinii publice, transmite Agerpres.

Potrivit Biroului de presă al Parchetului General, audierea lui Rădulescu a avut loc săptămâna trecută, el fiind chemat ca martor în dosarul deschis in rem cu privire la săvârşirea infracţiunii de tulburare a liniştii şi ordinii publice.

Parchetul General s-a sesizat din oficiu în acest caz după ce Cătălin Rădulescu, deputat PSD de Argeş, a declarat într-un interviu pentru Adevărul: „Pentru ce mai se duc oamenii în Piaţa Victoriei acum şi pentru ce noi nu ieşim împotriva lor cu tunurile de apă, dacă nu mai au motiv? Nu putem să transformăm în maidan, un loc în maidan, hai să facem cum se întâmplă în Franţa, în America, peste tot. Noi am făcut, am cerut autorizare, să ceară şi ei autorizare”.

El a mai spus că are o armă AKM: „Dacă vreodată mai vine cineva cu vreo idee să schimbe statul ăsta pentru care am luptat noi, sunt pregătit să ies cu arma să trag. Imediat! Imediat! Dar pot să ies unde vreau eu, dacă mă apucă vreo nebunie, pot să ies să trag unde vreau eu, e riscul meu şi hotărârea mea”.

Ulterior, poliţiştii i-au anulat lui Rădulescu dreptul de a deţine arme, acesta fiind amendat cu 2.500 de lei. De asemenea, IPJ Argeş a sesizat Parchetul General cu privire la nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Câți români dețin legal arme letale

Potrivit unei statistici prezentate în 2014 de România Liberă, în țară erau înregistrate 220.373 arme letale şi neletale, deţinute de 162.138 de persoane. Dintre aceste arme, 123.801 sunt letale şi 96.572 neletale. Cele mai multe arme letale sunt cele de vânătoare, aproximativ 107.000. Mai sunt şi aproximativ 9.000 de arme de tir cu glonţ.

Statisticile poliţiei arată că din totatlul de 96.572 de arme neletale, 39.550 sunt arme cu bile de cauciuc, 24.126 sunt arme cu aer comprimat şi 29.621 arme cu gaz iritant lacrimogen.

73.816 persoane deţin arme letale, în România, 81.263 sunt deţinători de arme neletale supuse autorizării şi 12.504 de persoane deţin arme neletale supuse notificării, cum sunt cele de panoplie, arbalete.

Ionuț Mureșan