Încă un torționar trimis în judecată pentru crime împotriva umanității: Marian Petrescu, fost comandant al Penitenciarului Galați între anii 1959 și 1961

Torţionarul Marian Petrescu, fost comandant al Penitenciarului Galaţi în perioada 1959 – 1961, a fost trimis, joi, în judecată de către procurorii Parchetului instanţei supreme pentru tratamente neomenoase care ar fi dus la moartea a 102 de persoane încarcerate, dintre care 90 de deţinuţi politici. Dosarul va fi judecat la Curtea de Apel Bucureşti, transmite News.ro. 

Procurorii Parchetului instanţei supreme anunţă că au finalizat cercetările în dosarul care are ca obiect denunţul formulat de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) împotriva lui Marian Petrescu şi au dispus trimiterea acestuia în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tratamente neomenoase.

Abuzurile lui Marian Petrescu

În rechizitoriu, anchetatorii susţin că, în perioada 1 februarie 1959 – 12 iunie 1961, Marian Petrescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Galaţi, a supus, din motive politice, deţinuţii politici la tratamente neomenoase, tortură şi exterminare.

Torţionarul Ioan Ficior, condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare pentru infracţiuni contra umanităţii, a…

Cerea torţionarului Alexandru Vişinescu de întrerupere a executării pedepsei, respinsă definitiv

“Prin acte materiale repetate, succedate în timp, săvârşite cu încălcarea sau nesocotirea legii ori a obligaţiilor impuse de acea calitate sau ca urmare a exercitării discreţionare, prin abuz de funcţie, (Marian Petrescu, n.r.) a supus, din motive politice, colectivitatea deţinuţilor politici (contrarevoluţionari) încarceraţi în acest penitenciar, aflaţi sub puterea sa, la tratamente neomenoase (inumane şi degradante), tortură fizică şi psihică şi exterminare”, arată procurorii.

“Suferinţe fizice şi psihice puternice”

Ei mai spun că faptele au fost săvârşite de Petrescu în aplicarea politicii de stat a “luptei cu duşmanii regimului de democraţie populară”, împotriva deţinuţilor “contrarevoluţionari”.

“Inculpatul a supus deţinuţii la tratamente neomenoase (inumane şi degradante), pe care le-a aplicat cu regularitate şi în mod sistematic în timp deţinuţilor politici, cărora le-au fost cauzate suferinţe fizice şi psihice puternice (prin înfometare permanentă, privare de asistenţă medicală sau acordarea ei în condiţii improprii pentru tratarea bolilor de care aceştia sufereau, ţinerea în frig pe timp de iarnă, condiţii mizere de cazare şi echipament), tortură fizică şi psihică concretizată în bătăi repetate, sancţiuni disciplinare, pedepse şi exterminare”, arată anchetatorii în rechizitoriu.

Procurorii susţin că tratamentele aplicate de Marian Petrescu au condus la decesul unui număr de 102 persoane încarcerate, dintre care 90 de deţinuţi politici.

“În perioada avută în vedere, condiţiile de detenţie erau influenţate de factorul individual, mai precis de comandantul penitenciarului, coloniei sau unităţii de muncă, respectiv lagărului, acesta fiind direct responsabil de tratamentul la care erau supuşi deţinuţii”, spun anchetatorii.

Un regim cu încălcări grave ale drepturilor omului

Regimul de exterminare impus deţinuţilor politici încarceraţi în Penitenciarul Galaţi de inculpatul Petrescu Marian, în perioada 1 februarie 1959 – 1966, s-a concretizat în încălcări grave ale drepturilor omului în mod sistematic şi diferite forme de abuz, se arată în rechizitoriu.

Potrivit procurorilor, abuzurile au constat în: completa izolare în care erau ţinuţi deţinuţii politici; lipsa unui program de socializare şi a permisiunii de a munci, precum şi nerespectarea întocmai a normelor legale privind plimbarea; sancţiunile extrem de dure şi disproporţionate faţă de gravitatea abaterilor deţinuţilor sau chiar în lipsa acestora; regimul alimentar deficitar şi lipsa asistenţei medicale corespunzătoare; condiţiile mizere din celule.

“Atitudinea inumană a comandantului de penitenciar, în speţă a inculpatului Petrescu Marian rezultă şi din faptul că în aplicarea normelor privind decesele deţinuţilor, aceştia, după deces, erau înmormântaţi într-o zonă anume destinată din cimitirul Galaţi, fără să fie înştiinţate familiile şi fără să li se cunoască locul de înmormântare”, mai arată procurorii Parchetului instanţei supreme.

Ei precizează că toţi deţinuţii decedaţi în acea perioadă au fost înmormântaţi în cimitirul comun, locurile de veci neputând fi identificate de familii.

Procurorii mai arată că în încadrarea juridică a faptei au ţinut cont şi de sentinţa dată în 24 iulie 2015 de Curtea de Apel Bucureşti în cazul torţionarului Alexandru Vişinescu.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc i-a deconspirat, în 30 iunie 2016, pe torţionarii Marian Petrescu şi Gheorghe Boştină, care ar fi responsabili de moartea a peste 200 de deţinuţi.

IICCMER a sesizat Parchetul pentru a face cercetări în cazul celor doi şi a stabili dacă vor fi urmăriţi penal pentru infracţiuni contra umanităţii.

Potrivit Institutului, Marian Petrescu, fost comandant al unor colonii de muncă şi penitenciare în timpul regimului comunist, este responsabil de aplicarea unui regim de detenţie care a dus la decesul a 104 de deţinuţi politici. De asemenea, Gheorghe Boştină, fost locţiitor politic, ar fi responsabil de decesul a 100 de deţinuţi politici, potrivit IICCMER, care a depus sesizări penale pe numele celor doi.

De asemenea, IICCMER a lansat un apel public referitor la prelevarea de probe ADN de la rudele directe ale victimelor deshumate în campania de săpături derulată de IICCMER la Periprava în perioada 2015 – 2016.

În aprilie 2013, IICCMER a anunţat că a identificat numeroase fapte cu posibile consecinţe de natură penală comise de foşti angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcţiilor în perioada 1950-1964.

Pe 30 iulie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav.

Pe 3 septembrie 2013, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus începerea urmăririi penale faţă de lt.-col. (r) Alexandru Vişinescu sub aspectul săvârşirii infracţiunii de genocid, constând în aceea că în perioada 1956-1963, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sarat, a supus colectivitatea reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în Penitenciarul Râmnicu Sărat la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acţiuni ce depăşesc cadrul legal.

Alexandru Vişinescu a fost condamnat definitiv, în 10 februarie, la 20 de ani de închisoare, decizia fiind o premieră din punct de vedere judiciar. Vişinescu este primul condamnat pentru fapte care au fost comise cu peste 50 de ani în urmă.

Pe 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat PICCJ începerea urmăririi penale în cazul fostului comandant al coloniei de muncă de la Periprava, col (r) Ioan Ficior, pentru săvârşirea infracţiunii de genocid.

În 30 martie 2016, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Ioan Ficior la 20 de ani de închisoare pentru infracţiuni contra umanităţii, decizia nefiind definitivă.

Pe 11 februarie 2014, IICCMER a cerut PICCJ începerea urmăririi penale în cazul cpt. (r) Florian Cormoş, fost comandant al coloniei de muncă Cernavodă, pentru infracţiuni contra umanităţii.

Pe 8 iulie 2014, IICCMER a cerut Parchetului începerea urmăririi penale faţă de Constantin Istrate, fost locţiitor al comandantului pentru pază şi regim la colonia de muncă Oneşti, respectiv locţiitor al comandantului pentru pază şi regim / comandant la Penitenciarul Gherla pentru infracţiuni contra umanităţii

Pe 11 februarie 2015, IICCMER a solicitat începerea urmăririi penale împotriva lui Tilici Neculai, fost comandant de penitenciar, Fizula Refic, ofiţer politic, şi Sârbu Teodor, subofiţer de Securitate.

Potrivit cadrului legal de funcţionare, IICCMER este abilitat să efectueze investigaţii ştiinţifice cu privire la crimele, abuzurile şi încălcările drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist şi să sesizeze organele în drept. (News.ro)