Hoțul de diamante de la Paris era supărat că nu scotea prețul dorit pe pietre: ”N-am făcut nimica, să se aleagă praful de mine (…) Vor să ia de pomană” – dosar

Procurorii DIICOT Ploiești l-au trimis, joi, în judecată pe autorul furtului de diamante de la Paris, George Ploscaru, capturat în luna ianuarie de anchetatori în România.

În dosar procurorii notează că Ploscaru, poreclit „Mache” sau „Calu”, a vândut în afara teritoriului ţării diamantul unui cetăţean din statul Israel, iar cu inelul a intrat pe teritoriul României.

Anchetatorii au demarat cercetări ample iar în acest context s-a făcut o operaţiune de identificare şi localizare a ploieșteanului, fiind emise măsuri provizorii de supraveghere tehnică, respectiv interceptări şi înregistrării audio a comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă, supravegherea video, audio sau prin fotografiere şi localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice.

Nemulțumirea ”micului prinț”

Dosarul de înaltă trădare deschis de DIICOT în urma plângerii formulate de liderul PNL împotriva premierului…

G4Media: Șeful DIICOT laudă modificarea Codurilor penale

George Ploscaru a încercat vânzarea rapidă a inelului cu nestemată pentru a se elibera de presiunea faptei ce apăsa pe umerii lui, astfel că a chemat mai mulți clienți la discuții.

Anchetatorii l-au interceptat pe acesta când discuta cu o cunoștință pe marginea modului în care s-au derulat negocierile, la care el ceruse 500.000 de euro, dar oferta era de numai 350.000.

Într-o înregistrare depusă la dosar de către anchetatori se poate observa indignarea ”negustorului” față de oferta clienților, context în care Ploscaru îi înjură sănătos pe cei ce vroiau inelul cu diamant, și refuză să audă de suma vehiculată.

”Ploscaru George (PG): Da!

DOMN: Da, fine, am vorbit, a băut aseară și am vorbit cu nevastă-sa că l-am sunat de 2-3 ori și mi-a respins și am sunat-o pe …..și a zis că a băut aseară până dimineață, e beat.

PG: Aha, aha, lasă

DOMN:Nu, cum se scoală îl pun să te sune, înțelegi?

PG:Bine

DOMN: Îi dau numărul ăsta să te sune. Ce ai făcut?

PG: N-am făcut nimica, să se aleagă praful de mine, acum aștept să vedem, cred că (…..limbaj neinteligibil)

DOMN: Ce zici?

PG: Aștept, vor să ia de pomană, îmi bag **** în familia lor.

DOMN: Cât, cât ți-a dat?

PG:Trei jumate.

DOMN: A, dă-l bă în ****** mă-sii.

PG: Da, că trebuie s-o taie, că trebuie s-o (….limbaj neinteligibil) că INELUL mi-l dă, că n-are nevoie de el, că…

DOMN: Aha, NUMAI AIA VREA S-O IA, vrăjeală de escroci.

PG: Păi nu le-o dau, să moară familia mea dacă le-o dau

DOMN: Dacă dădea patru cincizeci..

PG: Băi, să moară sormea dacă te mint, dacă n-am o ofertă frumoasă da’ nu e numai cașcaval, am ceva ca lumea da’ nu e cașcaval, ca lumea, ca lumea

DOMN: Păi da, ca lumea, da’ăla vrea să-ți dea da’ nare cașcaval, cum?

PG: Nu, de altceva, de altceva.

DOMN:A, am înțeles

PG: Să moară surioara mea dacă te mint, să se aleagă praful de mine, dacă nu am.

DOMN: Am înțeles.

PG: Ai înțeles? Am găsit ceva ca lumea da’ nu-mi convine, vreau.

DOMN: Am înțeles, normal”.

Scenariu hollywood-ian, reprodus în detaliu de Ploscaru

În profunzimea anchetei procurorii DIICOT au refăcut integral filmul derulării acțiunii al cărei punct culminant a fost furtul nestematelor iar deznodământ capturarea lui Ploscaru la București.

Astfel, în 15 noiembrie 2016, s-a stabilit primul contact dintre membrii grupării infracţionale şi reprezentanţii legali ai persoanei vătămate, societatea De Grisogono (de precizat că persoana vătămată este înmatriculată în Elveţia ca societate pe acţiuni).

Autorul necunoscut, care s-a recomandat a fi comerciant de diamante cu numele de „Jose Torres” și domiciliul în Madrid, Spania, îl contactează prin aplicaţia telefonică Instagram pe Omar Chaoui, director al societății De Grisogono, în Orientul Mijlociu.

Ulterior se poartă convorbiri şi se transmit mesaje text şi prin aplicaţia WhatsApp, „Jose Torres” arătându-se interesat de achiziţia a unui inel sau colier cu diamante de 5-10 carate, culoare D VVS+.

Patru zile mai târziu, pe 19 noiembrie 2016, „Jose Torres” îl contactează din nou pe Omar Chaoui și îi cere să ia legătura cu ”Carlos Machan”, interesat de achiziţia unui inel cu diamante, oferindu-i datele de contact ale potenţialului client şi numele companiei acestuia – Luxury International Investments Hong Kong LTD.

John Leitao, directorul executiv al De Grisogono este contactat de Omar Chaoui, iar acesta din urmă, la recomandarea superiorului său, îl contactează pe directorul de vânzări al societății căruia îi sunt trimise datele de contact ale numitului „Jose Torres”.

În paralel sunt trimise numitului „Jose Torres” şi datele de contact ale directorului cu care comunitcă prin WhatsApp şi solicită pentru intermedierea vânzării către „Carlos Machan” un comision de 5%, lucru care nu părea suspect, fiind ceva obişnuit în acest domeniu.

Între 19 noiembrie 2016 şi 10 decembrie 2016 „Carlos Machan”, a avut mai multe discuţii cu directorullegate de o posibilă întâlnire a lor în Amsterdam, Olanda.

Pe parcursul punerii în ordine cronologică a momentelor premergătoare furtului anchetatorii au audiat un martor care a intrat în contact cu cei din grupare. Acesta le-a arătat anchetatorilor că Omar Chaoui i-a dat numărul de telefon lui Jose Torres și că acesta din urmă l-a contactat tot pe Whatsup, privitor la întâlnirea de la Amsterdam.

Martorul a relatat că întâlnirea din Amsterdam nu a mai avut loc dar în schimb Torres, inițiatorul acesteia, a revenit cu un alt potențial client pentru diamante, Jacobo. ”Jacobo”, notează anchetatorii este persoanjul care practic l-a adus pe scena infracțională pe ”Mizrahi”, gemologul (specialist în pietre prețioase/rare – n.r.), care urma să verifice în interesul lui ”Jacobo” diamantele ce urmau a fi cumpărate.

”…efectuarea verificărilor prealabile a diamantelor este agreată de conducerea S.C. De Grisogono S.A., directorul executiv J. L. exprimându-şi consimţământul în acest sens. În acelaşi timp John Leitao i-a solicitat angajatului său să manifeste vigilenţă maximă şi să ia toate măsurile de securitate necesare, urmând să fie de faţă şi agenţi de securitate”, mai notează anchetatorii de la crimă organizată.

Magicianul și secretul din valiză

Anchetatorii au ca probă forte înregistrarea video din camera în care Ploscaru și vânzătorul inelelor cu diamante au făcut verificarea produselor. La momentul la care inele se aflau pe masă în fața sa, Ploscaru a băgat mâna în buzunar și fără a scoate telfonul i-a dat un apel complicelui. Acest apel, spun anchetatorii era semnalul pentru complice pentru ca acesta să îl sune în continuare pe vânzător, procedeul având menirea de a distrage atenția celui care vindea bijuteriile.

După 40 de secunde, arată procurorii DIICOT Jacobo l-a sunat pe martor ”pentru a pune la punct toate detaliile tranzacţiei, respectiv plata bunurilor, modul de facturare şi alte aspecte necesare finalizării operaţiunii de vânzare”.

”În tot acest timp inculpatul procedează la aşezarea bunurilor în cutia de culoare roşie pe care o avea la el, pe care o introduce într-un plic şi o sigilează cu bandă adezivă, rămânând neacoperite doar cele patru colţuri ale cutiei”, este următorul pas făcut de Ploscaru după care acesta a băgat cutia în servieta cu care a venit la întâlnire.

”Fiindu-i distrasă atenţia de dicuţia purtată cu pretinsul cumpărător, martorul a sesizat cu o oarecare întârziere faptul că bunurile sigilate au fost introduse de inculpat în servieta avută la el. După ce a conştientizat acest lucru, martorul i-a cerut să scoată cutia, iar inculpatul aparent s-a conformat.

În realitate servieta era prevăzută cu «sertar ascuns», fiind adaptată astfel în scop infracţional, iar inculpatul doar aparent scoate din servietă cutia introdusă «din eroare», în realitate scoţând o cutie identică, pregătită în prealabil, dar care conţinea pietre luate de pe stradă, lipsită de valoare economică.

Această a doua cutie a fost semnată de ambii spre neschimbare, fiind apoi introdusă de martor în seiful societăţii, urmând a fi predată după confirmarea plăţii ce urma să se facă într-un cont deschis de De Grisogono la o bancă din Hong Kong”, se mai arată în dosar.