UPDATE ora 15:00: Judecătorii de la Înalta Curte de casație și Justiție vor hotărî pe masa cărui complet de judecată va ajunge contestația la executare formulată de Liviu Dragnea, atât apărarea cât și acuzarea căzând de acord asupra faptului că magistrații unui Complet de 5 judecători sunt în măsură să soluționeze cauza.
Problema procedurală a fost ridicată, marți, din oficiu, de către președintele completului de judecată.
La ieșire din sala de judecată, liderul PSD a fost întrebat de jurnaliști dacă are afaceri în Brazilia, în urma informațiilor apărute în presă: „N-am avut şi nu am nicio afacere în Brazilia, n-am avut şi nu am nicio afacere în nicio altă ţară. Tot ceea ce am avut şi am este trecut, de cred că 20 de ani, în toate declaraţiile mele de avere”, a spus Dragnea.
Cu privire la suma de 4,9 milioane de lei obţinută din vânzarea de imobile, liderul PSD a declarat că nu a fost nimic ascuns, fiind proprietăţi acumulate în perioada ’90-2007.
„A mai fost o întrebare despre 4,9 milioane de lei obţinute din vânzarea unor imobile. Sunt vândute prin acte notariale, sunt trecute în toate declaraţiile mele de avere, nu a fost nimic făcut ascuns, sunt nişte imobile vândute pentru care am încasat banii respectivi. Sunt proprietăţi pe care le-am acumulat în toată perioada din ’90 până în 2007 când am început această vânzare”, a spus Liviu Dragnea.
Întrebat dacă se aşteaptă ca DNA să se autosesizeze în urma afirmaţiei sale cu privire la milionul de euro pe care l-ar fi cheltuit pe cocotieri, Liviu Dragnea a răspuns: „Eu nu am cheltuit niciun milion pe cocotieri. Dacă se fac dosare penale pe glume intrăm într-o nouă etapă în România”.
UPDATE ora 12:00: Liviu Dragnea a declarat, marți, la instanța supremă, că nu susține o lege a grațierii pentru fapte de corupție, întrebat fiind ce părere are despre amendamentele depuse de senatorul Șerban Nicolae la proiectul de lege privind grațierea.
„Eu nu susţin o lege a graţierii pentru fapte de corupţie. Categoric, nu! Pe de altă parte, nu este cazul să ne inflamăm pentru că oricine poate depune amendamente, dar eu spun şi acum Guvernului, cum am spus-o în mai multe rânduri, spun şi domnului ministru al Justiţiei, doar legea graţierii nu rezolvă problema. Cred că ministrul Justiţiei trebuie să ajungă totuşi la CEDO să aibă o discuţie cu președintele CEDO. În acelaşi timp trebuie, împreună cu colegii din Guvern şi cu primul ministru, să conceapă un plan complex pentru rezolvarea problemei care ţine şi de investiţii în infrastructura penitenciarelor, eventual de construcţia de noi penitenciare”, a declarat Liviu Dragnea.
Întrebat dacă este punctul său de vedere, în condiţiile în care senatorul Şerban Nicolae afirma că nu s-a consultat cu partidul, Dragnea a spus: „Oricine poate depune amendamente”.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a venit, marţi, la instanţa supremă, pentru judecarea contestaţiei la executare în dosarul “Referendumul”, în care a fost condamnat definitiv, în aprilie 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare, informează News.ro.
Liviu Dragnea a ajuns în jurul orei 09.10 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, la intrare, nu a vrut să facă nicio declaraţie despre dosarul în care a contestat executarea pedepsei. Liderul PSD a stat câteva minute în sediul ICCJ, apoi a plecat şi a spus că revine la ora 10.30 pentru judecarea dosarului său.
Dosarul în care Liviu Dragnea a contestat executarea pedepsei a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după ce, în 15 februarie, instanţa Tribunalului Bucureşti, unde a fost depusă iniţial acţiunea, a stabilit că nu este competentă să judece cauza şi a decis trimiterea acesteia la instanţa supremă.
Procurorul DNA ceruse Tribunalului Bucureşti să trimită la instanţa supremă doar partea din contestaţia la executare a lui Liviu Dragnea referitoare la semnatarii motivării condamnării din dosarul “Referendumul”.
Liviu Dragnea declara atunci că, din ce a înţeles, în dosarul “Referendumul” a primit pedeapsa de doi ani de închisoare cu suspendare pentru “exemplificare”, afirmând că nu este corect ca oamenii să fie condamnaţi pentru exemplu, situaţii care aduc aminte de “nişte vremuri triste”.
Preşedintele PSD a adăugat că are dreptul să conteste decizia din dosarul “Referendumul” atât timp cât hotărârea nu este completă.
“O să mă uit cu atenţie cine a semnat motivarea respectivă, să vedem dacă avea dreptul să semneze, pentru că eu cred că, totuşi, de la această clădire (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, n.r.) se aşteaptă ca legea să fie respectată la rigoare”, a spus Dragnea.
În 22 aprilie 2016, preşedintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat, de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu suspendare.
Potrivit rechizitoriului din dosarul “Referendumul”, Liviu Dragnea, la data faptelor secretar general al PSD, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu, “a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.
Conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
Completul de cinci judecători care a dat decizia definitivă în dosarul “Referendumul” a redactat recent motivarea, arătând că pedeapsa de doi ani de închisoare cu suspendare aplicată lui Liviu Dragnea este de natură să asigure scopul educativ şi să faciliteze reinserţia socială a inculpatului.
Judecătorii au apreciat că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este suficientă “pentru a-l determina să adopte o conduită corespunzătoare în cadrul campaniilor electorale viitoare”.
Din Completul de cinci judecători a făcut parte şi Livia Stanciu, care la momentul condamnării din dosarul “Referendumul” era preşedintele instanţei supreme.
Livia Stanciu nu a mai fost la momentul redactării motivării deciziei la instanţa supremă, pentru că s-a pensionat la jumătatea anului trecut, iar din iulie 2016 este judecător la Curtea Constituţională.