Rețeaua „Bani pentru partid”. Cât costă un loc pe liste la alegeri și cum se recuperează ”investiția”

Un nou dosar ”bani pentru partid” este instrumentat de procurorii DNA. De această dată, PNL este partidul aflat în vizorul procurorilor, printr-un fost senator de Brașov, doi foști consilieri județeni, precum și un fost președinte CJ.

Fostul senator Sebastian Grapă a fost reținut meiercuri de procurorii DNA, alături de doi foști consilieri județeni brașoveni, Gavrile Matei, respectiv Claudiu Cornea. Cei trei sunt acuzați de dare de mită în formă continuată și complicitate la abuz în serviciu.

Totodată, procurorii au propus Tribunalului Brașov arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului președinte a CJ Brașov, Aristotel Căncescu, pentru luare de mită și abuz în serviciu.
În același timp, un primar și cinci consilieri județeni liberali brașoveni au fost puși sub control judiciar.

Adrian Neag, consilier județean și administrator al unei societăți comerciale la data faptei, este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, Cristian Paltin, primarul al comunei Șercaia, este acuzat de abuz în serviciu, iar consilierii județeni Valentin Șoneriu, Răzvan Șandru, Vasile Ungureanu și Dragoș Crăciun sunt acuzați de dare de mită.

Liviu Vârciu, ieșire nervoasă pe internet, după ce a plecat spre Brașov: „Bă, nesimțiților”! De ce…

Marian Godină i-a prins pe suspecții crimei din Vaslui: „Am sprintat după ei”

Cât costă un post de consilier județean

Procurorii DNA spun că în Campania electorală din 2012, Aristotel Căncescu, pe atunci președintele PNL Brașov, a pretins de la mai multe persoane sume de bani cuprinse între 220.000 lei și 15.000 lei pentru a-i pune pe aceștia pe lista de candidați pentru un post de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Brașov.

Astfel, Sebastian Grapă i-a dat lui Căncescu 170.000 lei, Claudiu Cornea -100.000 lei, Valentin Șoneriu – 60.000 lei, Gavrile Matei – 50.000 lei, Răzvan Șandru – 50.000 lei, Vasile Ungureanu -40.000 lei, iar Dragoș Cărciun – 15.000 lei.

Suma totală de bani primită de Aristotel Căncescu de la cei șapte a fost de 485.000 lei, cuantumul acestora fiind pretins în funcție de locul pe care s-au aflat cei șapte inculpați pe lista de candidați pentru campania electorală din anul 2012 a partidului respectiv.

”Toate sumele de bani au fost predate personal sau printr-un intermediar la casieria partidului de către cei șapte inculpați, fără ca aceștia să primească documente justificative. Suma de bani menționată anterior a fost folosită în campania electorală din anul 2012. Ulterior, toți cei șapte inculpați au fost aleși consilieri județeni în cadrul Consiliului Județean Brașov”, se artată într-un comunicat remis de DNA.

Cum se recuperează ”investiția” din campanie

În perioada 2012 – 2013, Căncescu, în calitate de președinte al Consiliului Județean Brașov, a aprobat alocarea unor sume de bani din fondul de rezervă al C.J. Brașov pentru achiziționarea de studii sau pentru plata unor contracte supraevaluate încheiate între firmele controlate de Sebastian Grapă și mai multe primării din județ.

Sumele de bani alocate de Căncescu, la cererea și cu ajutorul lui Grapă, au fost în cuantum total de 1.089.080 lei, iar parte din această sumă, respectiv suma de 170.000 lei, a fost depusă de acesta din urmă la casieria PNL Brașov pentru a fi pus pe o poziție eligibilă pe lista de candidați pentru Consiliul Județean Brașov în contextul campaniei electorale din anul 2012.

În anul 2013, fostul președinte a CJ Brașov, la cererea și cu ajutorul lui Gavril Matei, a aprobat alocarea sumei de 416.721 lei din fondul de rezervă al CJ Brașov sub pretextul achiziției de sisteme de încălzire de către primăria unei comune din județul Brașov de la o societate controlată în fapt de inculpatul Matei.

”În ceea ce privește utilizarea fondului de rezervă aflat la dispoziția Consiliului Județean Brașov, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat că banii au fost alocați doar cu aprobarea inculpatului Căncescu Aristotel Adrian, care a avut grijă ca în fiecare an fondul să fie constituit la nivelul maxim prevăzut de lege, respectiv 5% din buget. Sumele de bani aflate în acest fond au fost date în mod discreționar de către inculpatul Căncescu Aristotel Adrian pentru recompensarea colaboratorilor politici, fără vreo legătură cu condițiile reale din localități, acesta considerând fondul de rezervă ca fiind la dispoziția sa”, mai precizeză sursa citată.

Licitații trucate

În acest context, Căncescu a ținut o evidență a utilizării sumelor respective, pentru a căror alocare fiecare persoană se adresa acestuia care aproba direct cererea fără să existe referat de analizare a solicitării, fiind de ajuns ca persoana respectivă să-i spună că banii sunt pentru el. Votul în plen, atunci când a avut loc, a fost formal, consilierii limitându-se să aprobe punctul de pe ordinea de zi inițiat de inculpatul Căncescu Aristotel Adrian , fără discuții sau verificări.

”În aceeași perioadă, inculpatul Paltin Cristinel, în calitate de primar al Comunei Șercaia, la cererea și cu ajutorul inculpatului Grapă Sebastian, a încheiat cu o societate administrată și deținută în fapt de acesta din urmă un contract de servicii, având ca obiect întocmirea și predarea studiului „Strategie privind prevenirea abandonului școlar, identificarea metodelor de creștere a gradului de instruire a populației comunei Șercaia, jud. Brașov” în valoare de 78.120 lei”, mai arată procurorii DNA.

Potrivit anchetatorilor, contractul respectiv a fost atribuit fără să existe o analiză la nivelul unităților școlare din care să rezulte abandonul la acest nivel și care să justifice efectuarea acestei achiziții, fără să fie întocmit un referat de necesitate și fără să existe un buget rectificat și fonduri aprobate.

”În plus, contractul a fost încheiat cu o societate care nu avea calificarea necesară realizării prestației care face obiectul contractului, iar ulterior studiul respectiv nu a fost utilizat vreodată, cauzând astfel un prejudiciu pentru comuna Șercaia în sumă de 78.120 lei, ce reprezintă totodată folos necuvenit pentru inculpatul Grapă Sebastian”, mai arată procurorii DNA.

În atribuirea contractelor, Sebastian grapă a beneficiat de ajutorul lui Adrian Neag care a redactat în mod formal documente, studii și lucrări, sub pretextul îndeplinirii obligațiilor contractuale, care nu corespundeau calitativ și cantitativ, acestea fiind descărcate de pe Internet. Totodată, a pus la dispoziția primarilor documentele respective pentru a avea justificarea decontării sumelor menționate în contracte, a completat și semnat facturi, a redactat contracte, a retras bani din conturile societăților și a păstrat legătura cu primarii comunelor respective.

”Prin aceasta, s-a cauzat un prejudiciu bugetului C.J. Brașov și primăriilor respective în sumă totală de 1.167.200 lei, sumă ce reprezintă totodată folos necuvenit pentru inculpatul Grapă Sebastian”, afirmă procurorii DNA.

Cine este Sebastian Grapă

Politicianul Sebastian Grapă s-a remarcat prin traseism. A fost membru PSD, PD-L, PNL și UNPR. Ex-senatorul a ajuns în situaţia de a fi executat silit în 2013, de Primăria Făgăraş, pentru că a refuzat, timp de patru ani, să plătească vreun leu din taxa de parcare şi impozitul pe vehicul. Grapă a adunat o datorie de 37.204 lei la bugetul local, însă a motivat refuzul de a plăti prin faptul că este persoană cu handicap (a suferit un accident în tinereţe, la un picior) şi are dreptul la gratuitate. În final a ajuns să aibă poprire pe indemnizaţia de la Senat.

În 2013, Sebastian Grapă s-a regăsit pe o listă cu 32 de parlamentari în cazul cărora ANI a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor şi posibila săvârşire a intracţiunii de fals în declaraţii. ANI aprecia atunci că Grapă s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate, întrucât ar fi deţinut, simultan, funcţia de senator şi calităţile de administrator la SC Ebola SA (19 decembrie 2012-16 iulie 2013) şi administrator la SC Weingart SRL (19 decembrie 2012 – 3 octombrie 2013)”. Grapă a contestat decizia, iar dosarul este încă pe rol.