Petre Roman, audiat la instanţa supremă în dosarul Revoluţiei: ”Revoluţia a fost o reuşită”

Fostul premier Petre Roman a venit, miercuri, la instanţa supremă, fiind citat pentru a fi audiat în calitate de martor, în dosarul Revoluţiei, în care se fac cercetări pentru infracţiuni contra umanităţii, scrie News.ro.

UPDATE: Petre Roman, după audierea la PICCJ: Eu reţin ce am trăit până când Revoluţia a fost o reuşită

Fostul premier Petre Roman a declarat miercuri, la ieşirea de la Parchetul instanţei supreme, că le-a povestit procurorilor militari ce ştie că a fost în decembrie 1989, el precizând că a reţinut ce a trăit până când Revoluţia a fost o reuşită şi românii au fost admiraţia întregii lumi. Roman a mai spus că întotdeauna se poate face dreptate, cu condiţia să fie căutat adevărul în fapte, şi nu în imaginaţie.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
“Multe sunt de povestit. Totul este important. (…) Eu reţin ceea ce am trăit până când Revoluţia a fost o reuşita şi românii au fost admiraţia întregii lumi. Asta este tot ce reţin, ceea ce îmi amintesc”, a spus Petre Roman, după ce a fost audiat la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), în calitate de martor în dosarul Revoluţiei.

Petre Roman nu trăiește doar din pensie, ci mai are o sursă de venit. Cu ce…

Ce etnie are Petre Roman. Milioane de români nu știau detaliul ăsta despre fostul premier al…

Fostul premier a adăugat că, pentru a avea o imagine clară, ar trebui să se înţeleagă foarte bine în ce împrejurări s-au produs acele evenimente tragice. “Am avut cândva părerea că revoluţia română a fost o dezordine tragică tocmai din acest motiv”, a mai spus Roman.

El a arătat că este o problemă faptul că armata a fost implicată în represiune.

“Întotdeauna se poate face dreptate, cu condiţia să căutăm adevărul în fapte şi nu în imaginaţie, nu în atitudini politice”, a mai spus Petre Roman.

Dosarul Revoluției, în lucru de 25 de ani

Petre Roman a ajuns la sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în jurul orei 10.00 şi nu a dorit să facă declaraţii despre citarea sa în dosarul Revoluţiei, arătând că vrea mai întâi să stea de vorbă cu procurorii militari care anchetează cauza.

În dosarul Revoluţiei a fost audiat, în 20 februarie, tot în calitate de martor, europarlamentarul Laszlo Tokes, care le-a spus procurorilor că, după fuga cuplului Ceauşescu, evenimentele s-au derulat în baza unui plan dinainte lucrat şi au avut ca scop principal legitimarea noii conduceri. El a precizat că întrebările procurorilor militari s-au referit la perioada 22-30 decembrie, respectiv formarea şi acţiunile din primele zile ale Frontului Salvării Naţionale (FSN), în această perioadă înregistrându-se un număr mai mare de victime decât în timpul manifestărilor ce au dus la căderea dictaturii.

Şi directorul Teatrului Naţional Bucureşti, Ion Caramitru, fost membru al Biroului Executiv al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, a dat declaraţii, în 23 februarie, în calitate de martor în dosarul Revoluţiei.

În cadrul anchetei, procurorii militar ai Parchetului instanţei supreme au audiat, în ultima perioadă, mai mulţi foşti membri ai Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi au cerut acte de la mai multe instituţii, care vor fi folosite în ancheta în care se fac cercetări pentru infracţiunii contra umanităţii.

Procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au dispus, în 1 noiembrie 2016, extinderea urmăririi penale in rem, pentru infracţiuni contra umanităţii.

Din actele dosarului rezultă că, pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, conducerea politică şi militară instaurată după decembrie 1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, „fapte care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii”, a precizat PICCJ.

“Situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior. Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui «război civil» în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri. În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui «război» psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime”, potrivit Parchetului instanţei supreme.

Procurorii cercetează toate faptele care au făcut obiectul dosarului nr. 11/P/2014, inclusiv cu privire la faptele comise după data de 22 decembrie 1989 în întreaga ţară, conform dispoziţiilor din încheierea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauză.

Dosarul “Revoluţiei din 1989” este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.

viewscnt