Năstase în dosarul Mineriadei: Invadarea Kuweitului de către Irak ne-a ajutat să restabilim legăturile cu SUA și Occident – declarație

Procurorii militari arată în rechizitoriul prin care l-au trimis în judecată pe Ion Iliescu că, potrivit fostului premier Adrian Năstase, relațiile cu țările occidentale și SUA, post-mineriadă, au putut fi reluate pe fondul invadării Kuweitului de către Irak.

Mai precis, anchetatorii militari l-au audiat pe Adrian Năstase urmării unei referiri făcute de acesta într-o carte publicată în anul 2006, în care nota că „a fost obligat, ca ministru de externe, alături de colegii din minister, să adun cioburile rămase în urma mineriadelor. Dar se pare că unele cioburi erau produse şi de alte instrumente, nu doar de bâtele minerilor”.

Despre situația generală de la acel moment procuororii militari arată că în 18 iunie 1990, miniştii de externe ai Comunităţii Economice Europene au luat decizia de a îngheţa relaţiile C.E.E. – România și că Grupul celor 24 de state membre ale OECD, au luat hotărârea amânării includerii României în Programul de Asistenţă Phare.

Ei mai arată că Adrian Năstase a fost numit ministru al afacerilor externe, în guvernul Petre Roman II, care a condus ţara, în perioada 28 iunie 1990 până în 26 septembrie 1991 și că în cartea sa institulată „România după Malta” a făcut afirmația pentru care l-au chemat la audieri.

Ultima zi pentru depunerea Declaraţiei unice

ANAF anunţă că are capacitatea necesară pentru a procesa toate declaraţiile fiscale obligatorii

”Cioburile” reprezentau ”relațiile externe”

„Au fost unele lucruri care păreau coincidenţe sau, în orice caz, ridicau semne de întrebare. Armata era practic inactivă iar Minstrul Apărării Victor Atanase Stănculescu era într-o deplasare în străinătate şi, din câte îmi aduc aminte, nu a putut fi contactat în acea perioadă. La fel, Ministerul de interne era într-o stare de blocaj, bănuiesc că şi SRI. Explicaţia mea este că în acel moment, structurile forţelor de ordine erau sub o mare presiune decurgând din demonizarea lor din timpul Revoluţiei. Comandanţii lor, bănuiesc că, asteptând unii să fie judecaţi, alţii nu ştiau care este statutul lor, la doar câteva luni de la Revoluţie au evitat orice formă de responsabilitate. Cred că la aceste lucruri m-am gândit când am făcut acea formulare”, le-a mărturisit Năstase procurorilor militari atunci când a fost chemat să explice detaliat afirmația sa.

Referitorl la chestiunea cu «adunatul cioburilor» Năstase le-a spus procurorilor că ”se referă la o întreagă perioadă de după Revoluţia din anul 1989 şi vizează, în special relaţiile noastre externe”.

”După entuziastmul legat de Revoluţie, au urmat unele semne de întrebare în plan extern, în condiile în care celelalte ţări din Europa de Răsărit au ieşit din comunism pe «poarta din dreapta», iar România a ieşit din comunism pe «poarta din stânga». Mineriada din 13-15 iunie 1990 a pus gaz pe foc, deşi alegerile din 20 mai 1990 arătaseră o preferinţă netă pentru FSN şi cadidatul la presedinţie al FSN-Ion Iliescu.

Năstase a mai povestit că a urmat o perioadă extrem de dificilă în plan extern și că s-a încercat într-un fel corectarea imaginii externe prin numirea unui Guvern format din persoane care să nu fie privite ca având legături semnificative cu vechiul regim.

”Într-adevăr cei mai mulţi erau profesori, specialişti în diferire domenii. Guvernul instaurat în data de 28 iunie 1990 , chiar în ziua în care a fost instalat, a trebuit să meargă la o audiere organizată de Cosiliul Europei la INNSBRUCK unde erau invitaţi şi reprezentaţi ai opoziţiei alături de câţiva membrii ai guvernului, delegaţia Guvernului fiind condusă de mine. Din partea opoziţiei participau între alţii, domnul Mircea Ionescu Quintus, doamna Doina Cornea ş.a. Delegaţia Cosiliului Europei era condusă de doamna Catherine Lalumiere. Discuţia s-a purtat, evident, şi asupra mineriadei, şi asupra alegerilor”, a mai notat fostul demnitar în declarația dată.

El spune că informaţiile privind mineriada au ajuns în străinătate ”prin ambasade, prin ziariştii străini, prin ziariştii români, dar şi prin reprezentanţii partidelor din opoziţia de atunci, nemulţumiţi de scorul alegerilor şi care, prin contactele lor din străinătate, au prezentat pe larg aceste evenimente”.

Invazia din Kuweit, a restartat relația cu SUA

”Ca ministru de externe trebuia să reiau anumite contacte internaţionale, să refac anumite lucruri”, spune Năstase care arată că ”la câteva zile după mineriada din 13-15 iunie 1990, dialogul politic cu Comunitatea Economică Europeană a fost îngheţat de către ei”.

”Din «fericire» evoluţiile din Orientul Mijlociu, invadarea Kuweit-ului de către Irak la 1 august 1990, în condiţiile în care România era membru nepermanent al Cosiliului de Securitate şi asigura de la 1 august 1990, timp de o lună preşedinţia Consiliului, ne-a ajutat să restabilim dialogul cu Statele Unite şi relaţiile cu celelalte ţări occidentale”, a mai notat fostul ministru.

El arată că în discuțiile sale ulterioare, cu James Baker – secretarul de stat american, l-a invitat pe acesta să lase deoparte, notele pregătite de Departamentul de Stat şi care insistau pe chestiunile legate de SRI şi fosta Securitate şi independenţa Televiziunii.

”I-am sugerat, pentru a clarifica aceste chestiuni, să trimită un reprezentant al său în România pentru a discuta direct acese chestiuni iar noi să trecem la discutarea altor subiecte de interes bilateral şi regional” mai notează Năstase, care arată că ”la câteva zile după această discuţie, James Baker l-a trimis în România pe Richard Schifter – un ambasador foarte apropiat de el, cu rădăcini etnice în Moldova”.

”În felul acesta s-au clarificat unele aspecte controversate”, și-a încheiat Năstase declarația.