Dosarul traficanților care și-au obligat copiii să fure în România și Franța: Hoții se înțelegeau prin coduri, banii erau numiţi “albe”, telefoanele erau “portocale” și “a mânca” înseamna a fura

Șase traficanți din Iași care și-au obligat copiii, cu vârste între 10 și 13 ani, să fure în România și în Franța au fost reținuți. Copiii se înțelegeau prin mimică și coduri când furau, deveneau violenți dacă erau prinși, aveau reguli bine stabilite pentru modul de acțiune, ascunderea banilor, telefoanelor și altor bunuri sustrase și împărțirea acestora. Copiii duși la Paris să fure foloseau un limbaj codificat pentru a nu fi prinși, banii erau numiţi “albe”, telefoanele sau portofelele erau “portocale” și “a mânca” înseamna a fura. În cinci ani, copiii au reușit să fure la Paris peste 600.000 de euro, numărul furturilor fiind mai mare în 2015-2016, când în Franța au avut loc evenimente sportive de anvergură, printre care Campionatul European de Fotbal.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Iaşi i-au reținut pe Aurel Gîndac, Gheorghe Drugu, Spania Sănătescu, Marius Roman, Somna Bobocel şi Norica Leonte, pentru constituireaa unui grup infracţional organizat și trafic de minori. Tribunalul Iaşi decide marți dacă aceștia vor fi arestați preventiv pentru 30 de zile.

Membrii grupării își învățau copiii cum să fure, aveau coduri sau reguli bine stabilite și deveneau violenți dacă erau prinși

Dosarul de înaltă trădare deschis de DIICOT în urma plângerii formulate de liderul PNL împotriva premierului…

G4Media: Șeful DIICOT laudă modificarea Codurilor penale

Grupul infracțional acționa din ianuarie 2015 în municipiul Iași. Membrii grupării își obligau copiii, cu vârste între 10 și 13 ani, să fure din buzunare, din genţi sau din magazine și să aducă acasă toate bunurile sustrase.

Copiii acţionau organizat, aveau roluri bine stabilite, se înţelegeau între ei prin mimică și coduri, pasau banii, telefoanele mobile sau alte bunuri furate între ei, apoi le ascundeau în anumite locuri de unde ulterior erau recuperate de ei, de persoane interpuse sau de părinţii acestora.

Niciunul dintre copiii trimiși să fure nu mergea la școală, iar când erau prinși în flagrant de către polițiști, spuneau că trebuie să fure pentru a asigura traiul zilnic numeroșilor membri ai familiei, inclusiv părinților, care nu munceau. Anchetatorii susțin că părinții acestor copii i-au adus într-o stare de sclavie, obligându-i, uneori prin violență, să aducă zilnic o anumită sumă de bani.

În multe cazuri, victimele furturilor au fost elevi și studenţi din municipiul Iași. Copiii furau de la oameni în mijloacele de transport în comun, în stații sau pe stradă, iar dacă erau prinși, se adunau în grup și deveneau violenți pentru a scăpa.

Cercetările procurorilor DIICOT au arătat că exista o strânsă legătură între copii și părinți, care îi învățau cum să fure și să fugă ca să nu fie prinși, unde să plaseze banii și bunurile până puteau fi recuperate.

Membrii grupului infracțional au acționat anii trecuți în Spania, Franţa și Belgia. Din 2015 acționează în municipiul Iași, unde în doi ani a crescut alarmant numărul furturilor

Procurorii DIICOT au mai stabilit că membrii grupării infracţionale au acţionat în anii anteriori în state din vestul Europei, mulți dintre ei au fost prinși și cercetați pentru furt în Spania, Franţa, Belgia. Începând din anul 2015, aceştia s-au retras în ţară, unde au pus la punct reţeaua de hoţi formată din proprii copii. În paralel, au dus copii la furat în alte state, în special în Franța.

Bunurile furate erau împărţite sau valorificate pe piaţa neagră, un rol important pe acest segment revenind inculpaţilor Marius Roman şi Gheorghe Drugu, potrivit DIICOT.

Din 2015, când gruparea a început să acționeze în special în țară, numărul furturilor din municipiul Iași a cunoscut alarmant, zilnic având loc furturi din buzunare şi din genţi, cu autori minori.

În evidenţele Biroului de Investigaţii Criminale din Poliţia Municipiului Iaşi a fost înregistrat, în ultimii doi ani, un număr însemnat de dosare penale cu autori necunoscuţi, privind furturi din buzunare sau din genţi, fapt ce a indus în rândul oamenilor un puternic sentiment de nesiguranţă, insecuritate şi de teamă de a călători cu mijloacele de transport în comun, de a merge prin zone aglomerate sau în Complexul Palas.

“Pentru minorii exploataţi, noţiunea de furt era tratată ca un fapt divers, un mod de a obţine pentru sine şi membrii familiei sale venituri care să le permită un trai decent. Părinţii au reuşit să le inoculeze ideea că a fura este un mod de viaţă normal. Cu ocazia depistărilor în flagrant sau în cadrul audierilor ulterioare minorii au ajuns să trateze faptele care le comit ca un mod de a se distra”, susțin procurorii.

Anchetatorii au reușit să stabilească legăturile între membrii grupării infracționale. Copiii unei familii mergeau la furat cu copii dintr-o altă familie, iar unii dintre părinți ieșeau din țară cu copii care nu erau ai lor, dar pentru care aveau acordul părinților și procuri notariale.

Unii copii au fost duși la Paris să fure, fiind învățați să comunice codificat pentru a nu fi prinși. Banii erau numiţi “albe”, telefoanele sau portofelele erau “portocale”, “a mânca” înseamna a fura.

Pentru a obține sume mari de bani, unii membri ai grupului infracțional au dus copii în Franța, i-au cazat la periferia Parisului și i-au trimis zilnic în zone aglomerate ca să fure de la turiști.

Anchetatorii au probe că, în 12 aprilie 2016, inculpata Spania Sănătescu, zisă “Anglia”, a plecat cu două fete la Paris, cu un avion de pe Aeroportul Internaţional Bacău. Fetele duse la Paris să fure au stat inițial în barăci, într-un parc sau pe un teren viran din apropierea cartierului Saint Denis, “loc în care se regăsesc numeroase familii de romi din cartierul Păcureţi şi din municipul Roman”, potrivit procurorilor.

La rândul său, Spania Sănătescu era coordonată de Gheorghe Drugu, care le-a instruit pe ea și pe fete cum să se comporte dacă sunt luate la întrebări de autorităţile franceze și care este limbajul codificat pentru a nu fi prinse. Fetele duse să fure la Paris erau ale inculpatei Somna Bobocel, care era anunțată frecvent de Spania Sănătescu sau Gheorghe Drugu despre bunurile furate de acestea și ce sume trebuie să primească.

O lună mai târziu, în 12 mai 2016, concubina inculpatului Marius Roman, Valentina Răileanu, zisă “Bijuteria”, a mers la Paris cu alți copii romi, pe care i-a trimis la furat.

Banii și bunurile furate de copii în Franța erau trimise în țară prin colete, prin intermediul altor persoane sau prin transfer monetar. Banii și coletele ajungeau în România atât pe numele lui Gheorghe Drugu, cât şi pe numele altor persoane interpuse.

În 22 februarie 2017, anchetatorii români și cei francezi au decis constituirea unei echipe comune de anchetă, în condițiile în care autoritățile din Franța investigau un grup infracţional format din cetăţeni români, domiciliaţi în municipiilor Iaşi şi Roman, printre care se regăseau şi persoanele vizate de procurorii DIICOT.

Furturile copiilor români au crescut în 2015 și 2016, când în Franța au fost organizate evenimente sportive de anvergură

Din investigaţiile autorităţilor judiciare franceze a rezultat că, încă din 2011, mai mulți copii și tineri români au comis furturi în zona de transport public metropolitan sau feroviar a Parisului. Aceste fapte au crescut brusc în anii 2015 şi 2016, în contextul organizării unor evenimente sportive de anvergură în Franţa, precum Euro 2016 şi COP21, susțin procurorii.

Anchetatorii au stabilit că, în fiecare dimineaţă, între orele 06:00 şi 10:00, copiii plecau din locurile în care erau cazați, în grupuri mici, se regrupau la metroul din Paris, unde furau din buzunare și din genți, iar seara reveneau la Saint Denis cu bunurile furate, care erau predate adulţilor.

Din furturile comise la Paris, în perioada 2011-2016, membrii grupării au reușit să obțină peste 600.000 de euro, din care peste 148.000 au fost transferaţi în Romania.

În urma constituirii echipei comune de anchetă au fost făcute investigaţii, fiind realizat un schimb de informaţii între autorităţile judiciare din România şi Franţa ce au condus la identificarea unor minori care şi-au declinat identităţi false în Franţa, precum şi a celor care îi coordonau și îi trimiteau să fure.

În condițiile în care anchetatorii erau pe urmele lor, membrii grupării şi-au mutat locul de cazare din imobilul situat în cartierul Saint Denis pe care îl ocupau ilegal, într-o tabără amplasată lângă un complex comercial de la periferia oraşului Paris.

Cercetările efectuate în cauză, atât în faza de început cât şi după constituirea echipei comune de anchetă româno-franceză, au evidenţiat existenţa unei strânse legături între membrii familiilor din municipiile Roman şi Iaşi, care au acţionat activ pentru realizarea de venituri din exploatarea propriilor copii, pe care i-au exploatat şi îi exploatează şi în prezent. Ancheta a fost extinsă şi la alte persoane din municipiile Iaşi şi Roman, care direct sau prin intrepuşi își pun copiii să fure.

Ancheta în acest caz a fost făcută cu sprijin logistic şi cu finanţare de la Eurojust.