Dosarul creditelor BRD în care este cercetat Remus Truică revine la DIICOT. DNA spune că nu mai are competență pe abuzul în serviciu – surse

Dosarul creditelor BRD de peste 43,5 milioane de euro care ar fi fost acordate fraudulos mai multor firme și persoane, printre care și Remus Truică, cu ajutorul unor directori de la sucursale ale băncii, a revenit la DIICOT, după doi ani în care cauza a fost în cercetare la Direcția Națională Anticorupție.

Surse judiciare arată, pentru Vocea.biz, că dosarul în care Remus Truică este cercetat pentru modalitatea în care obținut credite de la Banca Română de Dezvolatare (BRD) a revenit, în urmă cu aproximativ două luni, la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după ce DNA și-a declinat competența.

Potrivit surselor citate, declinarea de competență în cazul DNA a venit ca urmare a deciziei Curții Constituționale privind abuzul în serviciu. Procurori anticorupție au motivat că probele din dosar nu conduc către acuzația de abuz în serviciu așa cum a fost ea reglemetată de judecătorii constituționali.

Dosarul de înaltă trădare deschis de DIICOT în urma plângerii formulate de liderul PNL împotriva premierului…

G4Media: Șeful DIICOT laudă modificarea Codurilor penale

Dosarul nedorit

Aceleași surse precizează că dosarul nu a rămas mult la DIICOT după declinarea de la DNA, deoarece procurorul de la combaterea crimei organizate care a primit cazul a apreciat că unele fapte de abuz în serviciu din această cauză ar putea fi cercetate în continuare de procurorii anticorupție. Din aceste motive, magistratul DIICOT a declinat din nou dosarul la DNA.

După primirea cazului de către DNA, s-a constatat conflictul negativ de competență, astfel că dosarul a ajuns la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru a stabili cine trebuie să soluționeze cauza. În urma analizei făcute de PICCJ, sub semnătura procurorului general, Augustin Lazăr, s-a stabilit că dosarul trebuie soluționat de procurorii DIICOT.

În prezent, dosarul se află la DIICOT, unde a fost repartizat unui procuror pentru continuarea cercetărilor. Potrivit acelorași surse, în această cauză nu mai există măsuri preventive pentru persoanele cercetate, întrucât au expirat de drept în luna mai.

Truică și compania

În 19 mai 2015, DIICOT anunța printr-un comunicat că în dosarul privind acordarea ilegală de credite de la BRD a fost începută urmărirea penală în cazul a 30 de persoane.

Șase luni mai târziu, Remus Truică se prezenta la DNA pentru luarea la cunoștință a acuzațiilor din acest caz, după declinarea dosarului de la DIICOT.

Remus Truică și Lucian Cojocaru sunt cercetați pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu şi complicitate la spălare de bani, iar Alexandru-Claudiu Cercel-Duca, Gabriela-Ştefania Gavrilescu, Dana Băjescu, Mihail Andrei Nanu, Elena Duhomnicu, Monica Ceauşu, Alice Monac şi Alexandru Lucian Anghelescu sunt acuzați de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la spălare de bani, arăta DIICOT din 2015.

În același dosar sunt cercetați Cristian-Relu Aparaschivei, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la înşelăciune, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani, Cristina-Gabriela Mazilu, Ioana-Irina Truică, Ilie-Marius Coconete, Ştefan Munteanu, Ionuţ Victor Nicoreşteanu, Niculae Ciumeti, Constantin Eugen Pop, Giorgiana Mirela Pop și George Gabriel Lişu, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune şi spălare de bani. În cazul lui Andrei-Mihai Bejenaru, Dan-Octavian Harabagiu, Marian Gheorghe și S.N.E., procurorii au început urmărirea penală pentru constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la înşelăciune şi complicitate la spălare de bani.

DIICOT mai arăta că în cazul lui Sorin Roşca-Stănescu şi Adrian Sârbu a fost începută urmărirea penală pentru constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune şi spălare de bani, iar Minola-Alexandra Şerban şi Dumitru Diaconescu au fost puși sub acuzare pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, complicitate la înşelăciune şi fals intelectual, în timp ce Dorin Cornel Drulă este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, complicitate la înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

“În cauză există suspiciunea rezonabilă că, la sfârşitul anului 2007, la nivelul conducerii executive a BRD – Groupe Société Générale a fost iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat în scopul acordării de credite, cu încălcarea normelor de creditare, atât cele interne, cât şi cele emise de Banca Naţională a României, unor persoane fizice şi/sau societăţi comerciale, activitatea infracţională concretizându-se în obţinerea unor importante sume de bani din săvârşirea subsecventă a unor infracţiuni de înşelăciune, fiind cauzat un prejudiciu de 43.500.000 de euro în dauna BRD – Groupe Société Générale. Membrii grupului infracţional organizat au acţionat în mod concertat, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, aceea de a obţine importante beneficii financiare, potrivit contribuţiei infracţionale pe palierele execuţionale din cadrul grupării. În cadrul grupării infracţionale organizate, fiecare membru a desfăşurat activităţi specifice interesului, poziţiei, pregătirii şi profesiei sale, în vederea fraudării sistemului bancar, cu desfăşurare pe termen lung”, potrivit procurorilor.

Anchetatorii precizau că doi dintre liderii grupării infracţionale, folosindu-se de funcţiile deţinute în cadrul BRD – Groupe Société Générale, “au racolat şi controlat activitatea mai multor persoane subordonate şi aflate în raporturi de muncă cu banca, care prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu sau prin neîndeplinirea acestora au facilitat aprobarea/acordarea frauduloasă a unui număr de 17 credite unor persoane fizice sau juridice, cunoscând faptul că pentru niciunul din creditele astfel acordate nu erau îndeplinite condiţiile minime impuse de normele de creditare şi că imobilele folosite pentru garantarea creditelor au fost supraevaluate de evaluatorii agreaţi de bancă”.

“Pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii infracţionale, suspecţii şi-au asigurat sprijinul celorlalţi membri ai Comitetului de Credit din Centrala BRD – Groupe Société Générale, respectiv Alexandru Claudiu Cercel Duca şi Gabriela Gavrilescu, care, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, au aprobat creditele acordate în mod fraudulos în principal de către agenţiile Europa şi Primăverii, care funcţionează în interiorul Sucursalei Dorobanţi a BRD – Grup Dorobanţi. În acelaşi scop, suspecţii i-au atras în activitatea infracţională pe Dana Băjescu, director executiv în cadrul BRD, Mihai Andrei Nanu, director comercial în cadrul BRD, Alice Monac, director la Agenţia Europa, Elena Duhomnicu, director al Agenţiei Primăverii, Monica Ceauşu, director la Agenţia Europa după avansarea lui Alice Monac şi Alexandru Anghelescu, director adjunct comercial al Sucursalei Dorobanţi”, au mai arătat procurorii DIICOT.

Potrivit acestora, cel de-al treilea lider al grupului infracţional, Remus Truică, a fost şi principalul beneficiar al activităţii infracţionale, din cele 17 credite acordate în mod fraudulos de BRD – Groupe Société Générale, 15 fiind acordate unor persoane fizice sau juridice aflate sub controlul său direct, obţinând astfel suma de 35.000.000 euro.

Procurorii mai spun că, în ceea mai mare parte, sumele de bani au fost externalizate prin includerea în circuite financiare prin conturi deschise în Monaco, Elveţia, Austria şi Cipru, ”conturi controlate direct de către Remus Truică şi Cristian Aparaschivei şi apoi folosite de aceştia pentru achiziţionarea unor bunuri de lux, ambarcaţiuni şi imobile”.

”Pentru punerea în executare a activităţilor infracţionale, inculpatul Remus Truică s-a folosit în principal de inculpatul Cristian Aparaschivei, omul său de încredere, care l-a rândul său a atras în cadrul grupului infracţional organizat alte persoane”, mai notează procurorii DIICOT, precizând că Truică a coordonat şi înfiinţarea a cinci societăţi comerciale reprezentate şi administrate de către Cristian Aparaschivei şi Ilie Coconete şi S.N.E, care, de asemenea, au obţinut în mod fraudulos credite de la BRD – Groupe Société Générale.