Curtea Constituțională judecă excepţia de neconstituţionalitate privind abuzul în serviciu ridicată de fosta soţie a lui Dragnea

Curtea Constituţională (CCR) judecă marţi excepţia de neconstituţionalitate formulată de fosta soţie a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, în privinţa definiţiei abuzului în serviciu, Guvernul cerând Curţii să respingă ca inadmisibilă solicitarea fostei soţii a liderului PSD, trimisă în judecată pentru abuz în serviciu.

Instanţa supremă a decis pe 28 martie să sesizeze CCR în privinţa definiţiei abuzului în serviciu, la cererea Bombonicăi Prodana.

“Admite cererea formulată de inculpata Prodana (fostă Dragnea) Bombonica şi sesizează Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 Cod penal anterior, art. 297 alin.1 Cod penal şi art.132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Definitivă”, se arată în decizia instanţei, citată de News.ro.

Bombonica Prodana a depus, în 2 martie, o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale privind definiţia abuzului în serviciu pe două aspecte. Unul dintre aspecte a vizat neclaritatea sintagmei “îndeplineşte în mod defectuos” dacă nu există stabilit un prag minim valoric pentru ca o infracţiune să fie definită ca abuz în serviciu.

Parchetul General spune că 21 de articole modificate din Codul penal ar fi neconstituţionale: La abuzul…

Monica Macovei: Abuzul în serviciu, în dispariție. Furați la liber pentru partid și pentru prieteni!

Procurorul DNA s-a opus acestei cereri şi a arătat că judecătorii Curţii Constituţionale s-au mai pronunţat în trecut pe speţe similar care aveau acelaşi obiect.

“Cerem respingerea sesizării Curţii Constituţionale ca inadmisibilă. Curtea Constituţională a analizat deja constituţionalitatea reglementărilor pe abuz în serviciu. Noi am explicat legislaţia primară încălcată de inculpaţi, în rechizitoriu. Curtea Constituţională nu poate modifica conţinutul unei legi prin impunerea unui cuantum al pagubelor pentru ca o faptă să fie considerată abuz în serviciu. Relevant este că Înalta Curte s-a pronunţat pe 20 martie, exact pe acest aspect”, a arătat procurorul.

În replică, avocaţii inculpaţilor au arătat că este nevoie de sesizarea Curţii Constituţionale “pentru stabilitate în societate”, precizând că CCR va spune dacă procesul mai poate continua. Aceştia au susţinut că cererea este admisibilă şi se impune trimiterea acesteia la Curtea Constituţională.

Avocaţii Bombonicăi Prodana au arătat, în cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, că pentru a pune sub acuzare o persoană pentru abuz în serviciu, trebuie să existe un prag minim al pagubei, apreciind că incriminarea faptei fără raportare la un prejudiciu, cum este este prevăzut în prezent în lege, ar fi neconstituţională. Prejudiciul în acest dosar a fost estimat de procurori la 108.000 de lei.

Şi OUG 13 de modificare a codurilor penale, adoptată în 31 ianuarie şi abrogată cinci zile mai târziu, prevedea că punerea sub acuzare pentru abuz în serviciu se poate face dacă prejudiciul produs este de cel puţin 200.000 de lei.

În punctul de vedere transmis Curţii Constituţionale, Guvernul condus de Sorin Grindeanu a cerut judecătorilor să respingă ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Bombonica Prodana, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

Premierul Sorin Grindeanu a declarat că punctul de vedere privind excepţia de neconstituţionalitate invocată de Bombonica Prodana l-a dat Ministerului Justiţiei, aceasta fiind procedura, dar aceste puncte de vedere pleacă de la Executiv sub semnătura prim-ministrului. Grindeanu a subliniat că nu vrea să interfereze în ceea ce înseamnă munca pe care specialiştii o fac.

La rândul său, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat că punctul de vedere asumat de Guvern privind excepţia de neconstituţionalitate la pragul abuzului în serviciu a fost întocmit de către Ministerul Justiţiei şi nu crede că l-a supărat pe liderul PSD, Liviu Dragnea, cu această poziţie.

În schimb, Liviu Dragnea a apreciat că răspunsul dat de Guvern Curţii Constituţionale la sesizarea fostei sale soţii ”este o probă de mare specializare juridică”, susţinând că la Parlament nu există practica de a da puncte de vedere în speţele care privesc procese ale persoanelor fizice.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual.

Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii.

“În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”, susţine DNA.

Fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzată de abuz în serviciu, alături de foşti şefi din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman.

Bombonica Prodana a fost pusă sub acuzare pentru că, în perioadele 3 martie – 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 – 1 august 2010, nu a sancţionat două subordonate încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, deşi ştia că nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului.

“Această conduită infracţională a fost de natură să aducă persoanelor respective avantaje patrimoniale necuvenite în cuantum total de 108.612 lei, reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit de către inculpatele Botorogeanu Adriana (75.593 lei) şi Stoica Anisa Niculina (33.019 lei), sumă cu care Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman s-a constituit parte civilă în procesul penal”, arată procurorii DNA în rechizitoriu.