EXCLUSIV: Un judecător militar îi cerea informații lui Hellvig privind proceduri prevăzute de legi, după ce fusese vizitat de 3 ori de generalul SRI Dumbravă

Fostul președinte al Curții militare de Apel, generalul Gheorghe Manea a transmis în 20 aprilie 2015 o scrisoare în atenția directorului SRI, Eduard Raul Hellvig în care cerea informații privind modalitatea de ridicare a accesului la documente clasificate a unui coleg al său judecător pe care îl suspecta de pretinse legături ”clandestine” cu terțe persoane implicate în dosare ale Curții.

Potrivit unui alt document intrat în posesia Vocea.biz magistratul Gheorghe Manea a fost vizitat în zilele de 14, 15 și 17 aprilie 2015 de generalul SRI Dumitru Dumbravă, cel care în spațiul public a declarat că instanțele judecătorești reprezintă un ”câmp tactic” pentru Serviciul Român de Informații.

Surse din Justiție arată pentru Vocea.biz că procedura prin care se poate ridica acest acces unui magistrat la documentele clasificate, după implementarea noilor coduri penale, este prevăzută cu ”limpezime” de un articol ce se regăsește în acest act normativ obligatoriu.

Procurorul Adina Florea, propusă de ministrul Justiţiei pentru conducerea DNA, audiată joi în Secţia pentru procurori…

Secţia pentru procurori a CSM, despre afirmaţiile lui Carmen Dan: Acreditează ideea că procurorii îşi desfăşoară…

Mai precis, explică sursele citate, orice magistrat are dreptul de a accesa documente clasificate după intrarea in vigoare a noilor coduri penale.

Potrivit articolului 51 din Legea 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale ”Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 7, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
(4) Accesul la informatii clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, potrivit art. 15 lit. d) si e), este garantat, sub conditia validarii alegerii sau numirii si a depunerii juramantului, pentru urmatoarele categorii de persoane:
a) Presedintele Romaniei;
b) primul-ministru;
c) ministri;
d) deputati;
e) senatori;
f) judecatori;
g) procurori;
h) magistrati-asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care, in concordanta cu atributiile specifice, sunt îndreptățite să aibă acces la informațiile clasificate fără îndeplinirea procedurilor prevăzute la alineattul (1)-(3), respectiv la art. 28, în baza unor proceduri interne ale instituțiilor din care aceștia fac parte, avizate de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, după ce au luat cunoștință de responsabilitățile ce le revin privind protecția informațiilor clasificate și au semnat angajamentul scris de păstrare a secretului prevazut la art. 36 alin. (3)”.

Astfel, mai explică sursele citate ”nu este clară motivația pentru care magistratul militar a adresat o scrisoare directorului Serviciului Român de Informații (SRI) de vreme ce cuprinsul legilor existente oferă cu claritate răspunsul la întrebarea adresată” și totodată ”de ce acest judecător nu a formulat un punct de vedere CSM sau instanței supreme pentru dezlegarea acestei chestiuni de drept”.

În altă ordine de idei magistratul Manea acuză că judecătorul militar Constantin Udrea ar fi cunoscut anterior de a se petrece chestiuni legate de plângerea unui petent ceea ce ar însemna în optica magistratului că judecătorul Udrea ar fi fost ”complice” al persoanei ce s-a adresat în mod oficial instanței printr-o acțiune.

Spovedania către SRI

Judecătorul Manea notează în scrisoarea sa către Hellvig:

”După încetarea, la data de 31.12.2014, a mandatului de preşedinte al instanţei, Ia începutul lunii ianuarie 2015 am constatat că domnul judecător colonel Udrea Constantin a pus în şedinţa de colegiu de conducere al instanţei aceleaşi concluzii (şi în conţinut şi în formă, făcând referire la un justiţiabil şi la judecătorii din instanţă, relativ la o cauză judecată în regim confidenţial de cameră de consiliu) cu concluziile puse de partea în discuţie într-o cale de atac (contestaţie în anulare) înregistrată la instanţă cu 29 de ore mai târziu (pe data de 06.02.2015 ora 19,oo) şi repartizată spre judecată unui complet al Curții Militare de Apel București.

Acest lucru nu ar fi fost posibil fără o legătură clandestină, discutabilă între judecător şi parte, indiferent de direcţia ei, în sensul că fie partea a dictat judecătorului concluziile puse în şedinţă de acesta, fie judecătorul a dictat părții concluziile scrise de aceasta în contestația în anulare şi înregistrată, a doua zi după şedinţa de colegiu, pe rolul Curţii Militare de Apel Bucureşti.

întrucât concluziile judecătorului colonel Udrea Constantin şi cele ale părţii Paraschiv Doru erau acuzaţii de corupţie şi abuz în serviciu la adresa mea şi a judeătorului general locotenent Buga Cezarian, am sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cu demers disciplinar și Direcția Națională Anticorupție cu demers penal, pentru a face cercetări asupra identităţii dintre cele două susţineri şi a unei eventuale trageri la răspundere a judecătorului”.

Vizitele din ”câmpul tactic

Anterior datei de 20 aprilie, repsectiv data la care a fost transmisă către Hellvig scrisoarea cu pricina, magistratul Gheorghe Manea a primit de trei ori vizita generalului SRI Dumitru Dumbravă în anul 2015. Potrivit presei locale la momentul acelor vizite pe rolul Curții Militare de Apel exista pe rolul instanței o plângere împotriva generalului SRI făcută de mai mulți angajați ai Serviciului.

Dumbravă a fost demis în vara anului 2016 după afirmațiile făcute într-un interviu acordat unei publicații online cu specific juridic.

”Fenomenul corupţiei, ca ameninţare la adresa securităţii naţionale, a intrat relativ recent în portofoliul SRI. Încercăm să ne convingem că este doar o etapă, determinată de persistenţa acestui fenomen social şi, mai ales, de consecinţele grave pe care le generează, dată fiind amploarea să deosebită, cu forme variate şi complexe manifestate la toate nivelurile societăţii.

Angajarea SRI în această lupta, până la urmă, de asanare morală a societăţii s-a făcut că structura de suport a autorităţilor judiciare cu atribuţii în materie şi mă bucur că, în prezent, nivelul de încredere şi calitate a cooperării a atins o cota de neimaginat într-un trecut nu prea îndepărtat. Saltul evoluţiei în acest demers a fost făcut odată cu adoptarea unui concept integrat în combaterea corupţiei, focalizând secvenţial instrumentele investigative pe toată lungimea lanţului trofic judiciar. Concret, dacă în urmă cu câţiva ani considerăm că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/ atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze. Această manieră de lucru, în care suntem angrenaţi alături de procurori, poliţişti, judecători, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveală punctual şi aspecte care ţin de corupţia sistemului judiciar, în limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate. Important este, în opinia mea, că sistemul judiciar îşi dezvoltă anticorpii necesari vindecării acestei patologii. …”, este declarația care a scandalizat presa la acel moment.