Ce „artificii” de drept lansează Gabriel Oprea pentru a scăpa basma curată în dosarele „Achiziții la DIPI” și „Coloana oficială”

Instanța supremă a rămas în pronunțare, miercuri, cu privire la o excepție de neconstituționalitate invocată de Gabriel Oprea în dosarul privind achizițiile frauduloase din bugetul Direcției de Informații și Protecție Internă (DIPI). Avocatul lui Gabriel Oprea, Dan Lupașcu, a explicat, la sfârșitul ședinței de judecată care a avut loc cu ușile închise, că legislația actuală nu îi permite fostului ministru să beneficieze de stingerea acțiunii penale, așa cum se întâmplă în caz de deces sau de împăcare a părților.

„ (…) În speța de față, noi susținem că datorită intervenției deciziei 405/2016 a CCR (n.r. – decizia Curții Constituționale privind definirea abuzului în serviciu) judecata nu poate continua deoarece aceasta echivalează cu o cauză care împiedică exercitarea acțiunii penale. Mai precis, articolul 16 alineat 1 litera b teza I Cod procedură penală. Neputând continua exercitarea acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară, din păcate, nu poate să dea o soluție de stingere a acțiunii penale. Nu poate nici să trimită înapoi la procuror dosarul, ci este obligat, dacă nu sunt alte neregularități majore, să sesizeze instanța de judecată. Ori aceasta înseamnă continuarea procesului penal, inculpatul are drepturi procesuale diferite, înseamnă în planul imaginii publice atingere adusă drepturilor de care de bucură”, a declarat avocatul lui Gabriel Oprea.

Mai precis, potrivit avocatului Dan Lupașcu nu este prevăzută posibilitatea stingerii acțiunii penale în procedura de cameră preliminară, nu numai în acest caz, ci în orice alt caz.

„De exemplu, dacă inculpatul decedează judecătorul de cameră preliminară este obligat să sesizeze instanța de judecată, este ilogic, e absurd, dar nu poate da altă soluție. La fel, dacă părțile s-au împăcat, dacă a intervenit prescripția, deci în toate aceste situații judecătorul de cameră preliminară nu poate da o astfel de soluție”, e de părere avocatul lui Gabriel Oprea.

Gabriel Oprea, la ÎCCJ. Judecarea dosarului DIPI, amânată până în ianuarie

Gabriel Oprea, întâmpinat cu huiduieli la instanța supremă. Ce i-au “urat” protestatarii din Piața Victoriei fostului…

Soluția ideală pentru Gabriel Oprea

Întrebat care ar fi soluția ideală pentru clientul său, avocatul Dan Lupașcu a răspuns: „Fie restituirea cauzei la Parchet, fie ca judecătorul de cameră preliminară să poată da o soluție de stingere a acțiunii penale. Dar aceasta înseasmnă admiterea excepției de neconstituționalitate. Că acea decizie a CCR se aplică în această speță rezultă cu evidență pentru că se impută încălcarea unei hotărâri a CSAT. Această hotărâre nu face parte din legislația primară. Este adevăeat că se invocă încălcarea articolului 6 din legea siguranței naționale. În acest articol se arată că CSAT se ocupă de coordonarea activității în domeniu. În cxe fel pot fi încălcate aceste atribuții în așa fel în așa fel încât să se rețină responsabilitatea ministrului de Interne?”

Gabriel Oprea, fost ministru al Afacerilor Interne, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, alături de Gheorghe Nicolae, fostul şef al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi de deturnare de fonduri.

În acelaşi dosar sunt judecaţi Gabriel-Nicolae Pavel, la data comiterii faptelor având funcţia de şef al Serviciului Juridic din cadrul DIPI, sub acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu, Nelu Zărnică, subsecretar de stat la data faptelor, sub acuzaţia de deturnare de fonduri şi Marian-Dănuţ Iacob, şeful unei structuri administrative la data faptei, fiind cercetat pentru deturnare de fonduri.

„În ziua de 13 iulie 2015, inculpatul Oprea Gabriel, în calitate de ministru de Interne şi ordonator de credite, cu ajutorul chestorului principal Nicolae Gheorghe şi a comisarului şef Pavel Gabriel-Nicolae, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă  şi a aprobat achiziţia unui autoturism Audi A8, în scopul declarat al asigurării protecţiei demnitarilor”, susţin procurorii.

În legătură cu acelaşi caz, procurorii au solicitat Ministerului Afacerilor Interne, în perioada în care instituţia era condusă de Petre Tobă, declasificarea unor documente care ar fi urmat să fie folosite drept probe în anchetă. În urma refuzului ministrului de a desecretiza respectivele acte, DNA l-a pus sub învinuire pe Petre Tobă pentru favorizarea infractorului.