Mihai Gâdea și Mugur Ciuvică au vorbit în „platoul” Instanței supreme pe tema dosarului de șantaj al familiei Voiculescu

Ionuț Mureșan / 17.02.2017
Mihai Gâdea și Mugur Ciuvică au vorbit în „platoul” Instanței supreme pe tema dosarului de șantaj al familiei Voiculescu

Directorul general al Antena 3, Mihai Gâdea, și analistul Mugur Ciuvică au fost audiați, vineri, în procesul „Șantaj la Antene”, în care Dan Voiculescu și fiica sa, Camelia, au fost găsiți vinovați de instanța de fond, alături de directorul Antena Group, Sorin Alexandrescu, că au l-au „strâns cu ușa” pe administratorul RDS&RCS, Ioan Bendei, pentru a obține un contract bănos pentru trustul Intact. În esență, Gâdea a spus că nu avea cunoștință despre spotul video difuzat și pe Antena 3 – prin care se exercita șantajul – iar Ciuvică a fost încurcat puțin de judecător, care l-a întrebat dacă se supune Codului Deontologic al Jurnalistului.

Întrebările completului de judecată pentru Mihai Gâdea au vizat spotul difuzat posurile controlate de familia Voiculescu care titra: „Excusiv! Mită în fotbal – 3,5 milioane de euro. În curând, anchetă jurnalistică”. Difuzarea acestui spot publicitar avea drept scop creșterea presiunii asupra lui Ioan Bendei, care fusese anunțat telefonic de către Sorin Alexandrescu că se pregătește o anchetă având ca obiect o presupusă mită de 1,7 milioane de euro, mascată într-un contract încheiat între RDS&RCS și Mitică Dragomir pentru dreptul de difuzare a meciurilor de fotbal.

„Procedura uzuală impunea ca spot-urile produse să fie difuzate fără posibilitatea unei cenzuri de către televiziunea difuzoare. Difuzarea impunea un anumit automatism. Foloseam denumirea de departament de trafic care nu permitea intervenția. Singura instituție  care putea interveni era CNA. Spre exemplu, în cazul unui spot publicitar potrivit căruia dacă iei o anumită pastilă, nu te mai îmbolnăvești de inimă  Nu a existat niciodată situația ca Antena Group să pună la dispoziția Antena 3 un material care să aducă atingere imaginii sale. Mențin punctul de vedere că nu am avut cunoștintă de difuzarea promo-ului Exploziv! Mită în fotbal – 3,5 mil euro. În curând, anchetă jurnalistică. Inclusiv acest promo a urmat modul automat de difuzare. Nu am văzut promo-ul nici pe Antena 3, nici pe alt canal. Am aflat odată cu scandalul reținerii domnului Alexandrescu”, a declarat Mihai Gâdea în fața instanței.

Deși spot-ul Exploziv! Mită în fotbal – 3,5 mil euro. În curând, anchetă jurnalistică a fost difuzat de sute de ori pe canalele media controlate de familia Voiculescu, ancheta respectivă nu a fost niciodată prezentată.

Obiectul așa-zisei anchete l-a reprezentat un conract închieiat între RDS&RCS și SC Bodu SRL, firmă controlată de Mitică Dragomir, prin care 1,7 milioane de euro ajungeau la fostul președinte al LPF în schimbul acordării dreptului de difuzare a meciurilor de fotbal. Despre acest contract a fost chemat să vorbească în fața magistraților Mugur Ciuvică.

„Am intrat în posesia contractului dintr-o sursă anonimă. Era vorba despre bani transferați de la RDS&RCS către SC Bodu SRL pentru servicii de publicitate și marketing, respectiv 1,7 milioane de euro. Am postat acele materiale pe Grupul.ro și am adus la cunoștința presei prin e-mail: televiziuni, agenții, pe vremea aia exista și presă scrisă…Așa procedam pe atunci, acum cu Facebook e mult mai ușor. (…) Noi avem în continuare certitudinea că RDS&RCS i-a dat lui Mitică Dragomir dacă nu o mită mascată, atunci un comision plătit în schimbul cedării drepturilor de difuzare a meciurilor. Documentul pentru noi a fost inedit”, a declarat Mugur Ciuvică.

Ciuvică a fost ușor pus în dificultate de către președintele completului de judecată:

Judecător: Vă supuneți Codului Deontologic al Jurnalistului?

Mugur Ciuvică: …nu înțeleg.

Judecător: Dacă vă supuneți Codului Deontologic al Jurnalistului elaborat de Convenția Organizațiilor de Media? Aveți obligația de confidențialitate?

Mugur Ciuvică: În general, obligația de confidențialitate cu privire la surse revine oricărei publicații.

Fiica lui Voiculescu, condamnată cu suspendare

În data 12 martie 2016, Dan Voiculescu a fost condamnat de Curtea de Apel București la doi ani de închisoare cu executare în dosarul privind șantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei.

Instanța a dispus ca această pedeapsă de doi ani închisoare să fie contopită cu cea de 10 ani primită anterior în dosarul ICA, rămânând pedeapsa de 10 ani. Acesta a fost acuzat de complicitate la șantaj în formă continuată.

Directorul general Antena TV Group Sorin Alexandrescu a fost condamnat la 3 ani și șase luni închisoare cu executare, pentru șantaj în formă continuată, iar Camelia Voiculescu, asociat și administrator al societăților Antena TV Group, Antena 3 și Intact Production, a primit 2 ani cu suspendare, pentru complicitate la șantaj în formă continuată.

În același dosar, Șerban Pop, fostul președinte al ANAF, a fost condamnat la 2 ani închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de divulgare de informații secrete de serviciu.

Acuzațiile procurorilor DNA

În rechizitoriu, procurorii au reținut că, în perioada 16 aprilie — 21 mai 2013, Sorin Alexandrescu a exercitat în mod repetat și gradual acte de constrângere asupra lui Ioan Bendei, administratorul firmei RCS&RDS, amenințându-l cu darea în vileag a unor presupuse fapte de corupție, astfel încât să îl determine să urmeze conduita impusă de inculpat.

Fondatorul trustului Intact Dan Voiculescu şi fiica sa, Camelia, au fost trimişi în judecată, pe 1 octombrie 2013, alături de directorul general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu, şi de fostul şef ANAF Şerban Pop, în dosarul privind şantajarea lui Ioan Bendei, administrator al RCS&RDS la acea dată. Potrivit DNA, Sorin Alexandrescu este acuzat de şantaj, iar Dan Voiculescu şi fiica sa, de complicitate la această infracţiune. Potrivit anchetatorilor, în perioada 16 aprilie – 21 mai 2013, în calitate de director general al SC Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu a exercitat, în mod repetat şi gradual, acte de constrângere asupra administratorului RCS&RDS Ioan Bendei, ameninţându-l cu darea în vileag a unor presupuse fapte de corupţie, astfel încât să îl determine să semneze un contract păgubos pentru companie.

Actele de constrângere, prin amenințare, s-au exercitat în mai multe feluri: verbal, prin afirmații legate de perspectiva declanșării unui scandal mediatic; prin intermediul unui spot publicitar prin care opinia publică era informată că vor fi făcute dezvăluiri cu privire la presupuse fapte de corupție în care ar putea fi implicată partea vătămată (realizat din dispoziția inculpaților Camelia Voiculescu și Sorin Alexandrescu în 8 mai și difuzat în perioada 9 — 30 mai cu o frecvență de 5 ori pe zi — în total de 401 ori, de toate posturile TV aparținând SC Antena TV Group și Antena 3).

Citește și...