EXCLUSIV: Denunțătorii lui Oprescu, în fața instanței. Judecătoarea, replică tăioasă pentru Teodor Gogonea: „Nu trebuia să fiți martor, ci inculpat!”

Foto: OCTAV GANEA / MEDIAFAX FOTO

Ședință de judecată cu scântei la Tribunalul București, pe rolul căruia se judecă dosarul de mită al lui Sorin Oprescu, unde, miercuri, au compărut în fața instanței soții Gogonea, doi dintre denunțători. Răspunsurile evazive, incomplete sau alambicate date de cei doi i-au întins la maxim nervii judecătoarei Iosefina Pîrvu, care le-a făcut o a doua sesizare la DNA pentru mărturie mincinoasă.

Reamintim că pe numele soților Cristina și Teodor Gogonea a fost depusă o primă sesizare la DNA la sfârșitul lunii septembrie 2016, după ce judecătoarea a constatat că o tânără le transmitea celor doi, din sală, prin intermediul unei aplicații, ce declară martorii în timpul audierii.

Miercuri, a venit rândul soților Gogonea să se prezinte ca martori în instanță. Ei au dat detalii despre schema infracțională, traseul mitei și interesul pe care îl aveau să facă denunțuri în dosarul fostului edil.

„Dumneavoastră nu trebuia să fiți martor în acest dosar, ci inculpat!”, i-a spus la un moment dat judecătoarea lui Teodor Gogonea.

Observând că martorul denunțător vorbește fără subiect și predicat, iar verbele le folosește la modul nepresonal – de exemplu, „mita se dădea/se lua” – judecătoarea i-a pus în vedere lui Gogonea că la sfârșitul ședinței va sesiza parchetul pentru mărturie mincinoasă.

„Convingerea mea e ca sunteți de rea-credință și vă voi face sesizare pentru mărturie mincinoasă!”, i-a pus în vedere judecătoarea lui Teodor Gogonea.

Gogonea, denunțător de nevoie

Supus unui tir de întrebări din partea judecătoarei, Teodor Gogonea a recunoscut că a făcut denunț pentru a-și scăpa propria piele, purtând următorul dialog:

Judecătoare: Să începem cu denunțurile formulate de dvs. si de soția dvs. în 21 martie 2015. Din ce motiv ați formulat denunț?

Denunțător: La începutul anului 2015 am aflat de existența unui control ANAF la Delta Construct SRL, societatea subcontractantă. În acest context și pe motivația că relația dintre mine și inculpatul Popa s-a racit, în sensul că nu mai eram atât de apropiați, de teama unui control și pe latură penală am mers la un avocat și acesta mi-a recomandat să formulez denunț.

Judecătoare: Exista o temere și din perspectiva răspunderii penale?

Denunțător: Da, exact! Exista această temere și pentru mine personal, că e posibil să răspund penal pentru infracțiunea de dare de mită.

Judecătoare: Numai pentru mită sau că ați și contribuit la schema asta? Ați fost funcționar ANRMAP (n.r. – Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice), știți toate chichițele, modalitatea asta în care s-au încheiat contractele, s-au făcut subcontractări…

Denunțător: Personal, consider că am avut o contribuție la schemă (…)

Judecătoare: Care a fost schema? Discuțiile de la început?

Denunțător: În cursul anului 2012 dețineam două societăți administrator în drept fiind soția, respectiv Achizitii Consultanță Online SRL și Greenline Construct SRL, eu ocupându-mă în fapt de administrarea acestora. Prin prima societate am realizat un studiu de fezabilitate <Reparații alei Palate Brâncovenești> unde director era Popa Cornel. La finalul anului 2012, legat de realizarea execuției <Reparații alei…> am purtat discuții cu Popa, eu întrebându-l dacă există o societate care să execute lucrarea și el mi-a propus să se ocupe societatea mea, Greenline. În acest context, propunerea lui Popa a vizat și anumite procente precum: 2/3 din profit pentru Popa, 1/3 pentru subsemnatul și, în plus, mi-a spus să remitem cu titlul de mită/ cumpărare influență 10 la sută lui Oprescu Sorin și 5 la sută lui Constantinescu Mircea –  procente calculate din valoarea contractului. (…)

Judecătoare: Care era modul de lucru?

Denunțător: Arăt că modul de lucru și stabilirea procentelor i-au aparținut lui Popa

Judecătoare: Cum s-au stabilit procentele?

Denunțător: Domnul Popa a stabilit procentele. Procentele despre care am vorbit mai sus nu s-au schimbat.

Judecătoare: Am impresia că vreți să o faceți scăpată! Ce înțelegeți prin mod de lucru?

Denunțător: Se semnau contractele, se făcea bugetul…

Judecătoare: Să îmi spuneți dvs., nu să vă spun eu! Vă atrag atenția că mărturia mincinoasă se pedepsește. Dvs. nu trebuia să fiți în acest dosar martor, ci inculpat!”

Teodor Gogonea a recunoscut că a din totalul de aproximativ 4 milioane de lei încasate de firma Greenline Construct, 2 milioane de lei a dat mită funcționarilor publici din acest dosar. „Societățile prin care s-au făcut plăți prin transferuri bancare au fost Delta, Dumimar și Starpo”, a mai spus Teodor Gogonea.

Ce coincidență a remarcat judecătoarea

În timpul audierii Cristinei Gogonea, soția denunțătorului, moment care a avut loc, cronologic, înaintea depoziției lui Teodor Gogonea, judecătoarea Iosefina Pîrvu a apreciat că dosarul de mită al lui Sorin Oprescu seamănă ca speță cu cel în care a fost implicat fostul edil al localității Jilava, Adrian Mladin.

Nu este clar la care dintre dosarele lui Adrian Mladin a făcut referire judecătoarea, deoarece fostul edil al Jilavei a fost condamnat definitiv pentru retrocedări ilegale, apoi s-a pus pe făcut denunțuri. Fostul ministru de interne Cristian David este judecat la Instanța supremă pentru trafic de influență și în baza unui denunț făcut de Adrian Mladin. Reproducem un fragment din dialogul dintre judecătoarea Iosefina Pîrvu și Cristina Gogonea:

Judecătoare: Cum i-ați perceput pe Popa și Albu?

Cristina Gogonea, denunțătoare: Erau foarte apropiați, erau fin și naș dacă nu mă înșel.

Judecătoare: L-ați auzit pe Popa vorbind de mite?

Denunțătoare. Nu. (…)

Judecătoare: Vă este cunoscut numele Mladin?

Denunțătoare: Este nașul meu!

Judecătoare: Asta nu știam!

Avocatul lui Sorin Oprescu, Viorel Mocanu, din sală: Știam eu!

Judecătoare: E o schemă aproape identică în cele două dosare. O spun eu, ca judecător, din întâmplare dosarul a ajuns la mine. Dar nu poți să nu remarci coincidența-coincidenței, iertați-mi pleonasmul”.

Oprescu, prins cu 25.000 de euro

Potrivit DNA, în perioada 2013 – 2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi Sorin Oprescu, a înfiinţat în administraţia locală din municipiul Bucureşti un sistem prin care operatorii economici care doreau să primească anumite contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea primarului trebuiau să remită o parte din profitul brut realizat.

Pe 5 septembrie 2015, Sorin Oprescu a primit la locuinţa sa din Ciolpani suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, director al Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti, bani care ar proveni, conform DNA, din acte de corupţie.

loading...
VEZI COMENTARII