Nicușor Constantinescu rămâne cu pedeapsa de 5 ani de închisoare pentru subfinanțarea Centrului Militar Zonal

Ionuț Mureșan / 09.02.2017
Nicușor Constantinescu rămâne cu pedeapsa de 5 ani de închisoare pentru subfinanțarea Centrului Militar Zonal

Fostul șef al Consiliului Județean (CJ) Constanța, Nicușor Constantinescu, a pierdut definitiv procesul în care contesta decizia de condamnare la pedeapsa de 5 ani de închisoare pentru abuz în serviciu în legătură cu subfinanțarea Centrului Militar Zonal Constanța (CMZ).

„Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel împotriva deciziei penale nr. 768/P din 29 iunie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa (…). Definitivă”, se arată în minuta deciziei publicată pe site-ul Instanței supreme.

Fostul preşedinte al CJ Constanţa a fost condamnat, pe 29 iunie, la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul CMZ, decizia Curţii de Apel Constanţa fiind definitivă, transmite Mediafax.

Nicuşor Constantinescu a apelat la o cale extraordinară de atac şi a contestat decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Acuzat de abuz în serviciu

În rechizitoriul procurorilor se arăta că, în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, Nicuşor Constantinescu nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligaţiile de preşedinte al CJ Constanţa, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006.

Conform acestui articol „consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului”.

Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, Nicuşor Constantinescu nu a asigurat finanţarea CMZ Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii, potrivit DNA.

Procurorii îl acuzau pe Nicuşor Constantinescu şi că a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pagube acestei instituţii.

 Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, Nicuşor Constantinescu nu ar mai fi asigurat piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea CMZ şi, la cererea CJ Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, „posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate”.

Evacuarea CMZ, anulată de în instanță

În aceeaşi perioadă, CJ Constanţa ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea CMZ din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.

În 2010, Nicuşor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului CMZ, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se află armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate, preciza DNA.

Activitatea CMZ Constanţa a fost serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităţilor şi a serviciilor de pază, după rezilierea de către Nicuşor Constantinescu a contractelor prin care acestea erau asigurate.

În anul 2011, CJ Constanţa a finanţat CMZ cu 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată unităţii a fost zero lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi, preciza DNA.

Sumele repartizate de CJ Constanţa CMZ l au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.

Aceste demersuri reţinute în sarcina lui Nicuşor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de peste 67.000 de lei, au stabilit procurorii.

Citește și...