Sute de magistraţi au protestat în tăcere pe treptele Curţii de Apel Bucureşti faţă de modificarea legilor justiţiei

Modificarea legilor justiţiei, dar şi schimbările Codurilor penale i-au scos pe magistrați în stradă. Luni seară, pe treptele Curţii de Apel, are loc un protest în tăcere la care participă aproximativ 500 de magistraţi din Capitală. Proteste similare ale magistraţilor au avut loc în cursul zilei şi la Constanţa, Cluj-Napoca, Brăila, Slatina sau Braşov.

UPDATE 18.05: Protestul magistraților la Curtea de Apel București s-a încheiat la ora 18.00, după o oră de la debutul acestuia. Aceștia au anunțat că vor continua să protesteze împotriva modificării legilor justiției și Codurilor penale, anunță Digi24.

Protestul magistraţilor din Capitală are loc la această oră pe treptele Curţii de Apel Bucureşti, magistraţii având coli A4 cu textul jurământului de credinţă: “Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apar drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.

Forumul Judecătorilor: O parte însemnată dintre modificările aduse legilor justiţiei sunt extrem de nocive. Trebuie amânată…

Iordache anunţă noi discuţii pe legile Justiţiei şi o posibilă OUG de modificare a lor, pentru…

“Noi suntem aici pentru nişte principii şi sperăm ca aceste legi să nu fie adoptate în această formă, de fapt de-asta suntem aici. Nu cred că după Revoluţie a mai fost un prostest al magistraţilor. Speranţa moare ultima, iar noi suntem aşa, mai tenace de felul nostru, poate nu este totul pierdut şi cei din Parlament vor ţine cont de ce spunem noi şi de ce spun oamenii. Modificări care ne afectează? Păi sunt foarte multe. Limitarea probatoriului, înregistrările video despre care vorbeşte toată lumea, imposibilitatea folosirii datelor obţinute din percheziţiile informatice, alte date decât cele pentru care a fost emis mandatul. Sunt foarte multe. De-asta şi noi ne-am apucat să facem acele mici povestioare pe reţelele de socializare, pentru ca oamenii să înţeleagă despre ce este vorba”, a declarat procurorul Antonia Diaconu.

Protestul se desfăşoară în tăcere.

Şoferii claxonează în semn de susţinere atunci când trec prin faţa clădirii, iar trecătorii îi aplaudă, informează News.ro.

În cursul acestei zile, au avut loc proteste în stradă ale magistraţilor în mai multe oraşe, precum Cluj-Napoca, Constanţa, Braşov, Brăila, Galaţi sau Slatina, unde judecătorii şi procurorii au protestat pe treptele instanţelor.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mariana Ghena, a trimis, luni, o scrisoare deschisă preşedintelui comisiei parlamentare speciale pentru legile justiţiei, Florin Iordache, în care îi cere să acorde timp Consiliului pentru a se consulta cu corpul magistraţilor. Ea precizează că în cursul acestei zile au loc proteste ale unor procurori şi judecători, iar dacă ei au ajuns să ia o astfel de decizie în cazul unor propuneri de modificare a legilor justiţie, acest lucru trebuie să dea de gândit.

„Aşa cum s-a anunţat public, există posibilitatea ca în cursul zilei de azi să se desfăşoare manifestări ale magistraţilor din anumite instanţe şi parchete a căror amploare şi durată, la acest moment, nu pot fi estimate. Cert este că magistraţilor nu trebuie să li se dea motive de a se exprima prin recurgerea la astfel de manifestări, mai ales atunci când reacţia poate fi justificată de un potenţial dezechilibru în înfăptuirea actului de justiţie. Cu siguranţă ştiţi cât de mult le trebuie magistraţilor până să ia o asemenea hotărâre. Şi dacă au luat-o, înseamnă că este necesar să existe disponibilitatea de a identifica împreună soluţii viabile şi de perspectivă”, se arată în scrisoarea trimisă de preşedintele CSM.

Ea precizează că, atunci când magistraţii reacţionează în acest mod la propuneri de modificare ale unor legi ce vizează activitatea sistemului judiciar şi a justiţiei în general acest aspect trebuie să dea de gândit societăţii şi Parlamentului.

„Poziţia instituiţională a Consiliului, rezultată în urma consultării corpului magistraţilor este una corectă, de respect şi implicare faţă de procedura dezbaterilor legislative, de dialog interinstituţional, conştienţi fiind de faptul că, în final, decizia va aparţine Parlamentului. Însă, chiar şi în aceste coordonate, puterea legislativă trebuie să reprezinte interesul general al societăţii. Dacă îngrijorările magistraţilor au ajuns să fie astfel exprimate, înseamnă că, dincolo de orice temei al urgenţei, acestea trebuie de îndată analizate”, mai spune Ghena.

Preşedintele CSM îl roagă pe Florin Iordache să acorde timp Consiliului pentru a se consulta cu magistraţii cu privire la legile justiţiei, să formuleze amendamente şi observaţii tehnice pe textul propunerilor de modificare a legii.

„În numele Consiliului, vă adresez rugămintea de a iniţia cele mai adecvate demersuri, de îndată aplicate, astfel încât motivele generatoare de nemulţumiri să fie evaluate, dezbătute şi  înţelese de şi cu corpul magistraţilor, în beneficiul întregii societăţi. (…) Vă adresez, stimate domnule preşedinte, solicitarea de a da răgaz Consiliului Superior al Magistraturii să consulte corpul magistraţilor, în vederea formulării unor amendamente şi observaţii tehnice cu privire la textul propunerilor de modificare ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală, aflate în procedura dezbaterii parlamentare. (…) Justiţia trebuie să rămână putere a statului, a oamenilor drepţi, pentru noi toţi”, conchide Ghena.

Legile justiţiei au intrat, luni, într-o procedură accelerată de dezbatere şi vot, fiind posibil ca până miercuri sau joi să fie aprobate toate cele trei proiecte. Rapoartele şi pentru dezbaterea din plenul Senatului vor fi făcute tot de Comisia specială condusă de Florin Iordache.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat săptămâna trecută cele trei legi ale Justiţiei: luni a fost dat votul final pe legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, iar miercuri au fost votate legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi legea 317/2004 privind funcţionarea CSM.

Senatul este forul decizional în cazul tuturor celor trei acte normative.

Sursa foto: Facebook.com/ Cristian Bacanu