Iohannis sesizează Curtea Constituțională cu privire la modificarea statutului funcționarului public

Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională cu privire la modificările aduse statutului funcționarului public. Șeful statului argumentează că actul normativ trimis spre promulgare menține abrogarea suspendării funcționarilor trimiși în judecată, deși CCR s-a mai pronunțat pe această speță motivând că suspendarea din funcție este făcută în interesul protejării instituțiilor publice.

Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională cu privire la legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 care vizează statutul funcționarului public. Actul normativ care a ajuns pe masa președintelui prevede ca funcționarii publici, trimiși în judecată, să rămână în continuare în funcție asta deși, CCR a precizat că suspendarea acestora are scopul de a proteja instituțiile publice.

“În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că sancțiunea prevăzută de art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr.188/1999, cea a suspendării de drept a raportului de serviciu al funcționarului public trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de natura celor prevăzute la art. 54 lit. h), are ca finalitate protejarea autorității sau a instituției publice față de pericolul continuării activității ilicite și al extinderii consecințelor periculoase ale faptei penale săvârșite de către funcționarul public,” se arată în motivația Administrației Prezidențiale.

Șeful statului precizează faptul că suspendarea din funcție nu înseamnă încălcarea prezumției de nevinovăție. Sancțiunea este una temporară iar după finalizarea sau încetarea procesului penal, persoana în cauză își poate relua funcția cu achitarea tuturor drepturilor salariale.

Ce a apărut pe pagina de Facebook a președintelui Klaus Iohannis, după ce Prima Doamnă nu…

Ce meserie are Klaus Iohannis. Ce școli a absolvit președintele României. Surpriză uriașă!

“Această sancțiune este una temporară și urmărește un scop legitim, fiind în concordanță cu exigențele constituționale. Funcționarul public al cărui raport de serviciu a fost suspendat își reia activitatea în conformitate cu art. 86 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, în cazul în care s-a dispus clasarea sau renunțarea la urmărirea penală ori achitarea sau renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei, precum și în cazul încetării procesului penal. De asemenea, respectivului funcționar public îi vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei de suspendare. Prin raportare la scopul legitim avut în vedere de legiuitor, măsura este justificată de necesitatea asigurării autorității și integrității funcției publice. Atunci când intervine condamnarea penală, deci o certitudine a comiterii infracțiunii, este înlăturată prezumția de nevinovăție și raportul de serviciu încetează de drept. Atunci când intervine trimiterea în judecată, deci există o suspiciune rezonabilă cu privire la comiterea unor infracțiuni, nu este înlăturată prezumția de nevinovăție, dar nu se poate reține că autoritatea și integritatea funcției publice nu sunt afectate, motiv pentru care legiuitorul a instituit regula conform căreia se suspendă de drept raportul de serviciu pentru funcționarul urmărit penal,” argumentează președintele.

În plus, mai argumentează Administrația Prezidențială, abrogarea suspendării ar aduce funcționarilor publici un privilegiu față de alte categorii profesionale care, odată trimise în judecată, sunt suspendate din funcție.

Iar abrogarea suspendării nu este singura prevedere a noului act normativ care este neconstituțională din perspectiva administrației prezidențiale.

Modificarea legii presupune și faptul că funcționarul public de conducere are prioritate la ocuparea unei funcții publice vacante de nivel inferior chiar dacă nu are studiile și experiența necesară. Astfel, spune șeful statului,  se creează un privilegiul pentru funcționarii publici de conducere care nu corespunde unui criteriu obiectiv și rațional.

Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea și cu privire la introducerea posibilității de delegare a competenței de organizare a concursului pentru ocuparea funcțiilor publice prin ordin al Președintelui ANFP. Șeful statului atrage atenția că astfel de modificări se fac doar printr-o lege organică iar CCR s-a exprimat deja asupra faptului că „normele privind ocuparea posturilor de conducere trebuie să respecte anumite cerințe de stabilitate și previzibilitate”.