Sportul sumo, transpus în robotică. Ce avantaje au studenții care se implică și cum sunt ei recrutați de angajatori: “E un joc cu miză serioasă” – FOTO/VIDEO

Pentru cunoscători, BattleLab Robotica, organizat la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN) este unul dintre cele mai importante competiții de robotică dedicate studenților de la universitățile de profil. Pentru a se face remarcați, studenții trebuie să dea dovadă de inventivitate, perseverență și foarte multă muncă. Însă, dincolo de euforia momentului, de premii și aplauze, studenții au posibilitatea de a se face cunoscuți, de a cunoaște oameni de afaceri, își pot completa CV-ul cu informații valoroase și pot fi chiar recrutați de angajatori. 

Luptă în ring, așa cum se întâmplă în sportul sumo

Peste 30 de roboți s-au confruntat, în 6 mai, la BattleLab Robotica, unul dintre cele mai puternice concursuri de sumo robotic din lume, dedicat studenților de la diferite universități. La cea de-a VII-a ediție a competiției au participat 31 de echipe de studenți, campioni europeni și campioni mondiali din România, Polonia, Turcia și Republica Moldova. Totodată, pagina concursului a avut peste 38.000 de accesări.

Tinerii au construit de la zero roboți autonomi pentru a se lupta în ring, așa cum se întâmplă în sportul sumo din Japonia. Practic, roboții trebuie să fie capabili să se identifice și să își elimine adversarul, împingându-i afară de pe suprafața de joc, în competiții de tip unu la unu.

Amazon lucrează la un robot casnic care ar putea fi lansat anul viitor

Clujul, promovat de universităţi într-un proiect unic – VIDEO

Câștigătorii concursului au fost echipele din București Cheetah, Wolf și Shreddinger. Robotul câștigător va participa la cel mai mare concurs de sumo robotic, organizat în Japonia, iar cele mai bune echipe din cadrul concursului de la UTCN au primit premii în valoare totală de peste 7.000 de euro.

7 poze | Vezi galeria

Prețul unui robot poate ajunge la mii de euro

Studenții au dat dovadă de ingeniozitate, unul dintre roboți fiind construit dintr-un prăjitor de pâine, un altul, dintr-un fier de călcat. Acestea sunt însă variante mai puțin costisitoare, deoarece prețul unui robot autonom poate ajunge și la 4000 euro.

“Este un concurs cu tradiție, de aceea firmele sunt interesate nu doar să sponsorizeze o astfel de competiție, ci și să îi cunoască pe studenți. Asta pentru că, fiind atrași de a creea lucruri deosebite, vor fi atrași și de locurile de muncă propuse”, a declarat pentru Vocea.biz Septimiu Crișan, șef de lucrări la Facultatea de Inginerie Electrică, din cadrul UTCN.

Altfel spus, o firmă care știe cât de greu este să construiești un astfel de robot, apreciază pe acel student care reușește să facă așa ceva și care are o astfel de preocupare.

Dacă, în urmă cu peste 20 de ani japonezii au avut și ei un astfel de obicei, în România, construcția roboțeilor de sumo a debutat în urmă cu aproximativ zece ani. Construcția unei astfel de mașinării necesită câteva luni de muncă, iar costul lor este destul de mare. De aceea, primul pas este ca studentul să caute sponsori pe la diferite firme.

Participarea la concursuri, o modalitate de diferențiere între studenți

Dincolo de banii primiți pentru construirea roboțelului, participarea la astfel de competiții aduce mai multe beneficii tinerilor. Unele sunt resimțite pe termen lung, altele, pe loc.

“E un joc, la bază, dar în spatele unui joc, se află o întreagă universitate cu domeniile ei. Iar rezultatele se văd în CV-ul studenților, pentru că mulți angajatori caută tineri care sunt interesați să facă ceva extracurricular pentru că preocupările sale reprezintă o bună metodă de diferențiere. Firmele caută ceva în plus; am avut cazuri în care firmele au recrutat pe loc studenți și le-a prezentat pe loc pachetul salarial. Apoi, colegii profesori le acordă în plus câteva puncte la examene, CV-ul lor devine mult mai “puternic”, au parte de multă vizibilitate, primesc mai mulți bani de la sponsori și au perspective. În plus, repet, ei pot primi oferte avantajoase din partea angajatorilor. E un joc cu miză serioasă”, a conchis Septimiu Crișan.