Odată cu extinderea rețelelor de socializare și cu introducerea unor noi facilități pentru utilizatori au apărut și noi fenomene în mediul online, iar unele dintre acestea îi expun pe copii și pe tineri la tipuri de conținut media care îi pot afecta emoțional grav, îi pot dezinforma sau îi pot face să dezvolte tendințe extremiste.
Unul dintre cele mai periculoase fenomene întâlnite în ultima perioadă pe internet, considerat de către autorități mai îngrijorător decât cel al știrilor false, îl constituie transmiterea în direct pe platformele de socializare a unor crime, violuri sau sinucideri.
Acest fenomen este cu atât mai alarmant cu cât noi studii au arătat că la vârsta de doar 3-4 ani copiii petrec, în medie, 8 ore online săptămânal, iar deja la 15 ani adolescenții navighează pe internet chiar și 15 ore pe săptămână. Minorii sub 13 ani nu au voie să dețină conturi pe multe dintre rețelele de socializare, conform condițiilor de înregistrare în aceste platforme. Acest lucru nu este respectat însă de fiecare dată. Copiii ajung să devină utilizatori ai unor platforme precum Facebook fie fără acordul părinților, fie chiar aceștia din urmă le fac conturile.
Săptămâna trecută, un thailandez a transmis în direct pe Facebook momentul în care și-a ucis fiica de 11 luni, potrivit CNBC. Ulterior, acesta s-a sinucis. Dar înregistrarea video a fost disponibilă online timp de 24 de ore și a putut fi vizionat de către oricine.
Wuttisan Wongtalay și-a spânzurat copilul de acoperișul unei clădiri din Phuket, o destinație turistică populară. Cele două clipuri cu crima au adunat împreună aproape o jumătate de milion de vizualizări înainte de a fi retrase.
De asemenea, la începutul lunii aprilie, un american numit Steve Stephens a postat un filmuleț în care arăta cum și-a ucis bunicul, Robert Goodwin, de 74 de ani, conform Fortune. Filmulețul a putut fi vizionat timp de trei ore până când a fost eliminat de pe platforma de socializare. Ulterior, Stephens s-a sinucis, după o urmărire ca-n filme cu poliția.
Acestea nu sunt singurele probleme: trei bărbați au fost condamnați la închisoare pentru că au violat o femeie și au transmis agresiunea pe Facebook. Doi dintre aceștia au primit pedepse de doi ani și jumătate, în vreme ce al treilea de 6 luni pentru că nu a raportat violul, potrivit Reuters.
Acesta a avut loc în Uppsala, la 80 de kilometri nord de Stockholm. Cei trei, născuți între 1992 și 1998, au respins acuzațiile, afirmând că aveau acordul acesteia pentru a întreține relații sexuale. Însă aceasta era prea beată și drogată pentru a-și da consimțământul, potrivit autorităților.
Un alt filmuleț cu un viol transmis în direct a apărut pe Facebook în luna martie. Deahvion Austin, de 15 ani, a fost violată de mai mulți indivizi, conform CBS Chicago.
De asemenea, un alt filmuleț, de data aceasta din Canada, prezintă cum o femeie este lovită în față, în vreme ce o altă persoană o ține astfel încât aceasta să nu se apere. Poliția canadiană investighează dacă nu cumva acestă înregistrare este legată de o crimă petrecută în Manitoba, arată Fortune. Poliția a acuzat două tinere, de 16 și 17 ani, de crimă. Persoana decedată are 19 ani și a fost ucisă în Sagkeeng, o comunitate amerindiană, aflată la 100 de kilometri de orașul Winnipeg.
Concomitent, Katelyn Nicole Davis, o fată de 12 ani din statul american Georgia s-a spânzurat în direct pe site-ul de streaming Live.me, filmulețul ajungând să fie partajat și pe Facebook. Aceasta și-a luat viața în data de 30 decembrie 2016, după ce anterior a postat online acuzații că ar fi fost abuzată psihic și sexual de tatăl său vitreg, potrivit Fox 5 Atlanta. Clipul cu sinuciderea a rămas activ două săptămâni.
De asemenea, un turc, Erdogan Ceren, s-a sinucis în direct pe Facebook în luna octombrie, postând un mesaj în care scria: ”Nimeni nu credea când am scris că mă voi sinucide, așa că uitați-vă la asta”.
Deepak Kumar, un indian de 28 de ani, și-a transmis live sinuciderea pe Facebook, după ce a scrijelit un bilet de adio pe un perete, potrivit Times of India.
Acest fenomen, împreună cu postarea de clipuri jihadiste și cu fenomenul știrilor false ridică tot mai multe întrebări despre modul în care funcţionează sistemul de raportare pe Facebook, pentru ca procedura de semnalare a acestora să devină mult mai rapidă, iar măsurile să fie mai eficiente.
Facebook se află de mai mult timp sub presiune să gândească un sistem mai bine închegat pentru raportarea și eliminarea mai rapidă a conținutului ilegal de pe rețeaua sa socială. Totuși, legislația nu este unitară la nivel global, iar în anumite cazuri gigantul preferă să nu elimine filmulețele, chiar dacă sunt violente, deoarece ”nu încalcă termenii și condițiile” de adeziune. Sheryl Sandberg, directorul operațional al Facebook, afirma recent că Facebook nu dorește să devină ”arbitrul adevărului”.
Pe de altă parte, un raport al Parlamentului britanic arăta zilele trecute că Facebook, alături de Twitter și YouTube, se mișcă ”rușinos de încet” atunci când vine vorba despre eliminarea postărilor extremiste, jihadiste și cu un conținut care implică pornografia infantilă. Raportul spune că societățile fac eforturi de a rezolva problema extremismului pe platformele lor, dar ”nici pe departe îndeajuns”. De asemenea, acesta mai scrie că a găsit ”exemple repetate când companiile de social media nu au eliminat conținutul ilegal atunci când au fost solicitate”.
Raportul recomandă inclusiv amenzi usturătoare pentru rețelele sociale care nu elimină conținutul violent de pe platformele lor. În Germania există deja astfel de propuneri, rețele sociale urmând a fi sancționate cu 50 de milioane de euro, iar directorii acestora cu 5 milioane de euro.
Pe lângă Facebook, YouTube a fost recent în centrul unui scandal, după ce o investigație a arătat că afișează reclame alături de filmulete extremiste sau homofobe. Mai multe companii din Marea Britanie, SUA și Australia și-au retras reclama de pe YouTube în urma scandalului, inclusiv Guvernul de la Londra. Tot în sarcina YouTube sunt și acuzațiile în privința clipurilor cu decapitări efectuate de către Statul Islamic în Siria și Irak sau tot felul de orori provocate creștinilor și yazidilor din comunitățile cucerite.
De ce sunt importante aceste aspecte? Pentru că un studiu realizat de Ofcom arată că 37% dintre copii cu vârsta de 3-4 ani stau pe YouTube, iar procentul crește la 73% pentru cei cu vârsta între 5 și 15 ani. Numai că 42% dintre copiii de 3-4 ani și 69% din cei cu vârsta 5-15 ani urmăresc filmulețe haioase, cu glume sau farse.
De asemenea, un alt studiu al Ofcom arată că cei de 3-4 ani petrec săptămânal, în medie, 8 ore și 18 minute pe internet, iar cifra crește la 20 ore pentru cei cu vârste între 5 și 15 ani. Trebuie să precizăm că cei sub 13 ani nu au voie să dețină cont de Facebook, dar foarte mulți părinți le fac conturi pe rețeaua socială sau își fac fără să știe părinții.
Problema este că circumstanțele în care își petrec copilăria le vor afecta mai departe viața. Spre exemplu, există foarte multe cazuri de copii care s-au sinucis după ce au fost agresați online de către alți colegi sau prieteni, fenomen cunoscut sub numele de cyber-bullying, în vreme ce alții s-au sinucis din cauza unor jocuri online, așa cum este cazul ”Balenei Albastre”.
Un studiu realizat de patru profesori de la Universitatea Sheffield a arătat că, cu cât petrec mai mult timp pe rețelele de socializare, cu atât copiii se simt mai puțin satisfăcuți de aspectele vieții lor, cu excepția prieteniei. Studiul mai arată și că fetele resimt efecte adverse mult mai mari decât băieții.
Din această cauză, comitetul de Cultură al Parlamentului European, a cerut în luna aprilie ca regulile care guvernează protecția copiilor în domeniul audiovizual să fie extinse și pentru internet.