Toggle Menu
  1. Home/
  2. IT&C/

Prezent și viitor în industria IT din România. Daniel Metz: Această industrie este motorul creșterii economice. Nu e nevoie ca statul să intervină

Avântul fulminant al industriei IT&C în România nu mai surprinde pe nimeni; pentru multe dintre orașele țării, dezvoltarea pe acest segment a devenit o carte de vizită, salariile sunt mari, de aceea mulți dintre tinerii specialiști rămân în țară. Mai mult, sectorul românesc de IT&C a ajuns pe locul al treilea în UE în funcţie de valoarea adăugată în economie. Despre cum s-a ajuns la această performanță, care sunt atuurile unei companii de succes și care este viitorul IT-ului în România, dezvăluie, într-un interviu pentru Vocea.biz,  Daniel Metz, CEO NTT Data România, furnizor de servicii şi soluţii software, parte a uneia dintre cele mai mari concerne de tehnologie din lume. Pionier al industriei IT din România, Daniel Metz este de părere că acest sector reprezintă “motorul creșterii economice” din țara noastră. Însă, la nivel global, trebuie lucrat mai mult la sectorul forței de muncă, unde exodul este major din cauza salariilor mult prea mici. Cât despre IT&C, nu e nevoie ca statul să intervină în niciun fel în acest domeniu.

Vocea.biz: Ce este NTT Data și cum a apărut în România?

Daniel Metz: NTT Data este una dintre cel mai mari concerne de tehnologie din lume, este al treilea cel mai mare angajator din lume, cu peste 280.000 de angajați, acționar majoritar este statul japonez, fiind o companie listată la mai multe burse din străinătate și acționează pe mai multe sectoare. Originea companiei este industria telecomunicațiilor din Japonia. La un moment, dat, s-a luat decizia de a internaționaliza business-ul pentru faptul că Japonia este o țară poziționată pe niște insule destul de strâmte pentru ei, iar piața japoneză este, practic, limitată. Au ocupat piața locală de telecomunicații și câștigă sume considerabile și cei de acolo au luat decizia de a “ieși” în lume, de a investi și de a-și extinde portofoliul pe zona de IT.

În acest fel, a fost înființată, la un moment dat, NTT Data, care era, practic, componenta de IT a a concernului de telecomunicații și care a ieșit să dezvolte business-ul în întreaga lume.

În România, NTT Data există de la finalul anului 2013, când au cumpărat toate acțiunile de la EBS România și au început să dezvolte, pe baza acestui business, această afacere. La momentul tranzacției eram 600 de oameni, acum suntem aproape 1400, existând o dezvoltare bună în intervalul 2013 – 2017.

Care este cifra de afaceri a companiei?

Noi am prins schimbarea de la anul financiar care coincidea cu anul calendaristic, iar la anul financiar care începe la 1 aprilie până la 31 martie, nivelul ultimului an financiar, am trecut de 40 de milioane de euro. Ne așteptăm ca în acest an să depășim 50 de milioane de euro.

Ca număr de angajați și colaboratori externi, vom ajunge, în România, la 1500 – 1600 și este posibil chiar să depășim această cifră. De la începutul anului am angajat un număr semnificativ de oameni, în medie, peste 30 pe lună.

Cum ați găsit, în acel moment, piața de IT din România?

În 2000 nu exista o piață așa cum e acum. Industria IT nu exista atunci. Noi am fost, suntem și vom rămâne unul dintre pionierii IT-ului din Cluj-Napoca și nu numai. Asta pentru că, începând din 2000, noi ne-am “lovit” de absolut toate problemele, de aceea cred că avem șanse bune de a intui viitorul mai bine decât alții pentru că înțelegem foarte bine piața locală și mentalitatea locului.

Cu toate că suntem membri unui grup international, a unei multinaționale, managementul este unul local și nu este importat sau transferat din alte companii pentru a-și impune voința ca nou proprietar. A rămas aceeași structură, aceiași oameni, de aceea consider că am și crescut atât de mult în ultimul timp. Știm ce trebuie făcut și evităm ceeea ce considerăm că este riscant.

Care sunt principiile după care vă ghidați în acest sens?

În esență, este vorba de a ști să motivezi oamenii născuți aici, de a le înțelege problemele, dar și dorințele. Aș aminti aici petrecerea noastră de Crăciun la care au participat 2000 de oameni, la Sala Polivalentă din Cluj, un act de recunoștință pentru angajați și familiile lor, față de clienți, parteneri și furnizori.

Apoi, există unele diferențe de care trebuie să ținem cont; una e să faci politica de HR a companiei la Londra și să o transferi în toate țările prin proceduri și norme, fără să ții cont de specificul locului, și altceva e să faci această politică local, știind care este mentalitatea oamenilor din zonă. Noi continuăm să fim un popor creștin, cu un aport mare și în rândul tineretului. Trebuie să ții cont de aceste lucruri în momentul în care faci regulile.

Un lucru care poate părea banal este, de pildă, temperatura din birouri. Fetele din România doresc o temperatură mai ridicată la locul de muncă decât în străinătate, spre deosebire de Dubai, de exemplu, unde temperatura este, chiar și în hoteluri, de 19 grade. Dacă am aplica o normă de temperatură la nivel de concern, oamenii nu s-ar simți bine. Sunt exemple banale, dar cu ele începem și ele fac diferența. Aceste lucruri ne acordă, nouă, un mic avantaj concurențial în detrimentul altor companii care au reguli făcute în alte țări, noi profitând și de această “plasă de siguranță” financiară pe care o oferă o multinațională, iar problema prioritară rămâne aceea de a crește.

NTT Data este o companie tot mai vizibilă cu implicare în comunitate…

Acesta este un alt element cu care ne deosebim de alte firme și reprezintă conceptul meu de business. Un angajator de succes care își dorește să atragă oameni trebuie să se implice în comunitate. Ori, acest lucru nu este la îndemâna oricărei firme venite de afară sau care dispune de un buget “dictat” de afară. Aceste firme fie nu se implică, fie o fac într-o manieră în care nu capătă vizibilitate.

Noi ne implicăm destul de mult, începând de la evenimente culturale, operă, până la festivaluri. În acest an suntem sponsor principal al festivalului Electric Castle, am sponsorizat și Campionatul European de Gimnastică sau Balul Operei. Sponsorizăm diferite evenimente, dar și echipa de volei feminin de la U Cluj, sau CFR la tenis de masă, Zilele Clujului, dar și alte spectacole, conferințe și punem la dispoziție infrastructură pentru diferite activități. Toate acestea costă foarte mulți bani; implicarea socială este costisitoare. Dar, pe termen lung, va da roade. Noi nu am putea angaja atât de mulți oameni dacă nu am fi implicați social. Fiecare om caută un angajator care este cunoscut și are o anumită imagine, nu o companie cu nume exotic, care dă bine tehnic, dar care nu e cunoscută și trăiește într-o bulă, doar pentru că îi este confortabil, în jurul ei fiind o secetă emoțională. Acestea sunt lucruri care pe noi ne diferențiază și care ne ajută să facem pionierat. În viitor, acestea vor defini un standard și cred acest lucru bazându-mă pe fapte.

Cum ați defini actuala industrie IT din România?

Industria IT din țara noastră este una dintre industriile de frunte ale țării, este, în momentul de față, motorul creșterii economice. Dacă în urmă cu câțiva ani se vorbea de șansa României în agricultură sau turism, IT-ul le-a depășit pe ambele, din punct de vedere al ponderii în produsul intern brut (PIB), ceea ce, desigur, este un element de mândrie pentru această țară. Ne poziționăm pe locul III în Europa din punct de vedere al ponderii IT&C în PIB, după Anglia, care are London City și multe bănci, și Irlanda, unde, din motive de taxe, există mari corporații americane.

Ce anume a propulsat industria IT&C din România?

În România există o industrie foarte viguroasă, solidă; există un ecosistem de companii cu activități în această zonă care cresc și care generează o valoare adăugată semnificativă, generează exporturi și încasări, plătește salarii mari, aduc taxe la buget și generează putere de cumpărare. Dar încep să apară companii puternice în mai multe orașe ale țării, iar acest lucru ar trebui definit ca politică strategică la nivel național pentru că s-ar putea dezvolta și mai bine.

Ar trebui ca resursele umane să fie canalizate, strategic, spre tehnologie și spre industria inovativă modernă. Nu este nevoie de înlesniri fiscale suplimentare, totul este bine acum din punct de vedere fiscal, nu ne trebuie nimic în plus. Desigur, nu ar fi bine să înceapă cineva să implementeze măsuri de stânga, cu o impozitare agresivă, care să deterioreze poziția avantajoasă pe care o au în piață companiile din România. Acest lucru s-ar reflecta în cost, ceea ce ar conduce la o diminuare a atractivității. Efectul ar fi unul imediat, ar scădea salariile, taxele, puterea de cumpărare. IT-ul este virtualizat, este globalizat. Din acest motiv, în momentul în care “te joci” cu mecanismele sensibile ale acestei industrii, foarte rapid au loc transferuri de valoare adaugată în alte părți. Trebuie să avem grijă să nu deteriorăm modelul de performanță actual al industriei de IT. Nu trebuie îmbunătățit; nimeni nu își dorește nimic în plus.

În momentul de față, România este un rai pentru industria IT. Ar trebui, acum, să avem grijă ca un număr tot mai mare de oameni tineri să fie îndreptați spre această industrie. Cum? Există soluții! Să se înființeze mai multe clase de informatică, de matematică – fizică. Avantajul este că pe un IT-ist îl poți școla foarte ieftin, spre deosebire de un medic, de pildă. La un IT-ist sau un programator îți trebuie o tablă și cretă să îl înveți matematică, apoi el trece la calculatorul pe care, oricum, îl are. IT-ul se pote face de pe terasă, la mall și generezi profit.

Există oameni în conducere care înțeleg funcționalitatea acestui domeniu și care îl protejează?

Eu cred că există, altfel, s-ar fi declanșat o acțiune de impozitare suplimentară. Cred că oamenii înțeleg care sunt avantajele și cum anume funcționează acest mecanism și faptul că această industrie este tot mai importantă. Lumea știe, totuși, să aprecieze rolul unor companii mari din industrie și marile investiții care s-au făcut în România.

În ce mod și-a pus amprenta asupra IT&C aderarea la Uniunea Europeană?

Aderarea la UE ne-a ajutat foarte mult prin faptul că, dintr-o dată, am devenit mai siguri pentru clienții mari de afară și am devenit mai predictibili. Sunt foarte multe proiecte în zona financiar-bancară, spre exemplu, care au anumite limitări din punct de vedere al exportului sau al locației în care se prelucrează date personale ale unor cetățeni UE. Este important ca acest lucru să se întâmple într-o țară UE. Și noi avem proiecte multe unde clienții cer, ca o condiție de bază, producția în România în cadrul Comunității Europene. Iar această “explozie” nu a avut loc până în 2007.

Cum este piața muncii în ceea ce privește cererea și oferta? Există sau nu un echilibru?

Nu există un echilibru, dar acest lucru nu are loc doar în România. Este la fel în toată lumea. Noi nu stăm mai bine sau mai prost decât alte țări. Este o regulă foarte simplă: există un număr limitat de oameni care au un creier compatibil cu această muncă, exact cum se întâmplă în domeniul muzical sau în cel artistic. Desigur, IT-ul îți oferă șansa de a implica și oameni care nu programează, pentru că există foarte multe activități care sunt în zona secundară sau terțiară programării: consultanță de business, test management, etc. La noi în companie, aproximativ jumătate din oameni sunt programatori, cealaltă parte au alte studii, dar au afinități pentru zona tehnică.

Am putea, însă, să facem pași mai mari și să ne întărim această poziție, dacă am reuși să canalizăm mai mulți copii spre zona de tehnologie. Din păcate, acest lucru nu se prea face. Din școala generală ar trebui canalizată atenția copiilor spre această zonă. Acest lucru se întâmplă oricum, IT-ul a devenit un bun uzual și comun, toți au telefoane, tablete, însă ei trebuie să fie îndrumați într-un mod conștient spre această zonă.

Ați repornit, la Universitatea Babeș-Bolyai, secția de Informatică în limba germană. Motivul este evident. Totuși, de ce limba germană?

Împreună cu două companii partenere am repornit secția de Informatică în limba germană, chiar recent am participat la festivitatea primei grupe de absolvenți. Este o alternativă pentru copiii care învață limba germană în liceele din România și care își doresc să studieze informatică. Decât să plece în străinătate, mai bine o fac aici, în țară, la un nivel asemănător.

Am ales limba germană pentru că cea mai mare piață de IT din Europa este vorbitoare de limba germană; este vorba de Germania, Elveția, Austria. Practic, aceste țări aspiră un volum considerabil de servicii IT și este, desigur, un avantaj formidabil să poți să le oferi serviciile respective în limba lor maternă.

Ați putea să definiți un moment dificil, de-a lungul carierei?

O mare, mare provocare pentru mine a fost momentul în care am vândut compania către concernul japonez pentru că a fost o experiență complet nouă pentru mine.  Una este să faci aici un contract cu cineva din țară, și alta este să negociezi viitorul tău și viitorul companiei cu un concern internațional. Asta a fost pentru mine o provocare fantastică, având în vedere faptul că negocierile au durat aproape doi ani și am dorit să găsesc un investitor care să aibă grijă de ceea ce făcusem noi până la acel moment.

Clujul este mereu comparat cu Silicon Valley”. Cât e mit, cât e realitate?

Este România comparabilă cu Statele Unite? E bine să visezi…

Datorită impactului mare asupra societății și asupra bugetului de stat al acestei industrii, importanța IT-ului a devenit vizibilă, se simte. Faptul că la Cluj avem o aglomerare, un ecosistem sănătos de companii de IT care deja a condus la o trăsătură caracteristică a orașului, e foarte bine. Dacă ne gândim la economia clujeană, toată lumea este de părere că cele mai bune locuri de muncă și cele mai consistente sunt în IT, nu mai sunt în industria grea, în agricultură și nici măcar în servicii bancare. Pe vremuri, în 2000, universitatea era cel mai mare angajator.

Însă, acest lucru a devenit o entitate a municipiului și atunci se face această paralelă între Silicon Valley și Cluj-Napoca. Deși Silicon Valley din SUA nu are un impact național atât de mare asupra bugetului cum îl poate avea IT-ul din Cluj. Nu trebuie să ne ascundem, ponderea IT&C în PIB în România este semnificativă și acest lucru este, desigur, o mândrie. În plus, dl. primar Emil Boc vorbește cu această industrie și a constituit un grup de consiliere pe IT, apoi există o colaborare cu cele două clustere IT. În acest fel, există, practic, un schimb de informații, o comunicare activă. Iar industria IT se implică în a sprijini comunitatea locală în a face pași în acest concept de Smart City în care elementele inovative care țin de tehnologia informației să devină tot mai perceptibile în viața noastră de zi cu zi.

Pe de o parte nu este exagerat să spui Silicon Valley, există o colaborare cu autoritățile locale pe segmentul IT, dar Silicon Valley are alte trăsături; este o altă lume, acolo sunt aglomerate cele mai mari bănci de investiții, noi nu am putea investi în zeci de ani sumele pe care ei le investesc într-o lună. Din acest motiv, comparațiile nu își au sensul.

Care este situația în celelalte orașe din România?

Situația este bună. Mă refer la Timișoara, București, Iași, Tîrgu-Mureș și altele. Capitala a pierdut puțin din dinamică prin faptul că, până acum câțiva ani, tot ce era IT se aglomera în zona respectivă. Între timp, Cluj, Iași, Timișoara au devenit alternative viabile Bucureștiului și acest lucru se simte. Este o evoluție general pozitivă, la nivelul multor zone. Noi avem filiale în mai multe orașe din țară și vedem că avem o concurență asemănătoare peste tot. Aceasta este o dovadă a faptului că IT-ul este, la nivel de România, destul de omogenizat, ceea ce este un lucru foarte bun.

Putem vorbi de un exod al tinerilor și în cazul IT?

În IT sunt foarte puțini care mai pleacă; pleacă mulți medici tineri, pleacă mulți copii care nu își iau Bacalaureatul și pe care îi pierdem în acest fel, îi alungăm din țară. Bacalaureatul este, practic, pentru ei, un prag prea înalt, iar în România, dacă nu ai promovat acest examen, nu mai ai nicio opțiune. Așadar, tinerii pleacă în străinătate și lucrează. Sunt zeci de mii de absolvenți de liceu care ar putea să pună umărul la economia țării unde ducem lipsă de forță de muncă. Și aici s-ar putea acționa prin crearea de job-uri și creșterea salariilor. Noi avem o problemă cu nivelul scăzut al salariilor, de aceea pleacă lumea.

Atunci când este cerere la un serviciu, e normal ca prețurile să crească, la fel ca în imobiliare, de aceea s-a ajuns la aceste salarii în IT. Cât timp există cerere și rămânem competitivi, salariile vor crește; dacă valoarea adăugată acoperă costurile pe care le generezi, vei rămâne pe piață.

Desigur, există foarte multe scenarii, dar există și foarte multe necunoscute și ce e sigur e faptul că valoarea adăugată a serviciilor de IT prestate de România a crescut de la an la an într-un ritm alert și, în același timp, avem o creștere dinamică a volumului de resurse necesitat  în industria viitorului. Deci, practic, este nevoie de tot mai mulți IT-iști în lume, de aceea cresc costurile și salariile.

Trăim vremurile în care IT-iștii buni își aleg firmele în care vor să lucreze?

În parte, da! La fel ca în alte țări, unde se întâmplă acest lucru. Este exact ca în cazul fotbaliștilor foarte buni. Performanța ridicată, raportul deteriorat între cerere și ofertă conduc la astfel de situații. De ce câștigă Messi atâtea milioane de euro? Dacă ar exista 1000 de Messi în Europa, nu ar mai câștiga atât. Acestea sunt lucruri normale, însă.

Salariile în România sunt însă mai mici decât ar trebui să fie. Dar cred că acest lucru se va schimba, pas cu pas, iar aceste măsuri care s-au luat cu mărirea salariului minim merg în direcția bună. Deși foarte mulți pun semne de întrebare vizavi de astfel de măsuri, eu, ca antreprenor și manager într-o companie multinațională, spun, totuși, că este mult mai important să ne ținem oamenii tineri în țară. Aceasta ar trebui să fie prioritatea numărul unu, să ținem în țară forța de muncă activă, iar acest lucru se poate realiza doar prin mărirea salariilor. Pe urmă, ne rezolvăm și restul problemelor. Degeaba încercăm să rezolvăm alte chestiuni, iar la final nu mai avem cu cine să facem business.

Cum vedeți viitorul acestui domeniu în România?

Cred că va fi bine dacă noi continuăm să asigurăm condiții cadru propice acestei industrii. Și politicienii au înțeles acest lucru, drept dovadă e faptul că am avut schimbări de guverne, coloraturi politice diferite și nimeni nu a dăunat industria IT. Toată lumea a avut grijă de ea, fie că au fost guverne de dreapta sau de stânga. De aceea cred că viitorul este pozitiv, atâta vreme cât nu vom lua măsuri de a deteriora competitivitatea acestor companii.

Deci statul nu ar trebui să intervină în niciun fel…

Nu e nevoie ca statul să intervină. Nu avem nevoie pentru că avem destul de lucru. Noi avem nevoie de liniște și de resurse umane bine pregătite. În momentul de față, ne-am dori, ca toată lumea, mai multe resurse umane, dar, pe general, nu ne putem plânge.

 

Oana Mărginean