Piaţa IT din România ajunge la 5 miliarde euro, având peste 100.000 de angajaţi. Clujul a cunoscut cea mai amplă dezvoltare în ultimii ani

Industria IT din România a cunoscut, în ultimii şase ani, o evoluţie semnificativă, ajungând azi să însumeze peste 14.000 de firme la nivel national, în care lucrează peste 100.000 de angajaţi. Cifra totală de afaceri a companiilor IT din ţara noastră ajunge la aproape 5 miliarde de euro, generând aproximativ 3% din PIB. Capitala conduce în topul oraşelor unde industria IT se dezvoltă, însă Clujul a cunoscut cea mai amplă expansiune în ultima perioadă.

Imaginea de ansamblu a industriei IT în România

ARIES (Asociaţia Română pentru Industria de Electronică şi Software) Transilvania a realizat, prin intermediul Encore Research, un studiu amplu al pieţei de IT din România, care arată că, în prezent, numărul companiilor din IT la nivel național a ajuns la 14.339 în 2016 şi, cel mai probabil, va depăşi 17.000 la finele acestui an.

Decizia radicală luată de Gigi Becali, după meciul cu Maccabi Tel Aviv! Vrea să desființeze festivalul…

Vlăduța Lupău și-a surprins fanii! Cum arată la opt zile de când a născut: „Cea mai…

Creşterea numărului de companii IT prezente pe piaţa din România (definită prin 9 coduri CAEN referitoare în principal la producerea de soft sub variate forme, consultanță în producerea de soft și implementarea de produse) a fost una spectaculoasă: în şase ani de zile s-au înregistrat cu aproape 50% mai multe firme cu profil informatic, cifra de afaceri cumulată a firmelor de IT s-a dublat, ajungând la 4,8 miliarde de euro, sau aproximativ 3% din PIB-ul ţării, iar numărul angajaţilor a depăşit 100.000, o creştere de 75%.

Astfel, dacă în 2011 activau pe piaţă 9.823 de companii, trendul a fost unul permanent ascendent, ritmul de creştere relativă la anul precedent ajungând în 2015 să fie de 10%-11%. Anul acesta este aşteptată o creştere şi mai mare a numărului companiilor din IT, ca urmare a programelor de timp schemă de ajutor minimis.

În ceea ce priveşte localizarea firmelor de IT din România, aproximativ 40% dintre acestea au fost şi sunt prezente în Bucureşti. Un procent de 10% dintre companii sunt în Cluj, iar judeţele Timiş, Iaşi, Ilfov şi Braşov deţin câte 4%-5% dintre firmele de IT din ţară. La polul opus se află judeţele Mehedinţi, Ialomiţa, Caraş-Severin, Giurgiu şi Tulcea, fiecare cu sub 50 de firme active în domeniul informatic.

Dacă ne centrăm la nivel de localitate, respectiv sector al Capitalei, și analizăm distribuția companiilor, datele pe anul 2016 indică următorul top: Cluj-Napoca (1.235 companii), Bucureşti Sectorul 1 (1.109 companii), Bucureşti Sectorul 3 (1.079 companii), Bucureşti Sectorul 2 (1.023 companii), Bucureşti Sectorul 6 (955 companii), Bucureşti Sectorul 4 (716 companii), Timişoara (565 companii), Iaşi (549 companii), Bucureşti Sectorul 5 (476 companii) şi Braşov (456 companii).

Alături de aceste 5 orașe, următoarele 5 (Oradea, Craiova, Constanța, Ploiești, Sibiu) mai adaugă împreună încă aproape 1.000 companii. Așadar, primele 10 orașe care găzduiesc companiile de IT acoperă aproape peste două treimi din numărul companiilor, fapt care indică nivelul de polarizare al acestui domeniu. Nu întâmplător, cele 10 orașe sunt cele mai mari orașe din România și sunt principalele centre universitare naționale.

IT-ul şi-a găsit la Cluj mediul propice pentru dezvoltare şi a “decolat”

Clujul a devenit, în ultimii şase ani, principalul pol de business IT, după Bucureşti, devansând la distanţă mare judeţe precum Timiş, Braşov sau Iaşi. Datele arată că la nivel de municipiu, în Cluj-Napoca unul din opt oameni de vârstă activă lucrează în acest domeniu – aproximativ 20.000 în total.

Numărul de companii de IT a crescut în Cluj-Napoca cu peste 75% față de 2011, mult peste media națională, iar în cele 1.235 de companii IT din Cluj-Napoca lucrează 14.036 angajați.

Analiza făcută de ARIES Transilvania arată că practic companiile mari, de peste 249 angajați, au început din 2011 să concentreze resursele umane, crescând de la 18,7%, în 2011, la aproape 45%, în 2016. Iar această concentrare s‑a făcut fie prin creșterea numărului de angajați în cadrul companiilor de 50‑249 angajați, a căror pondere a scăzut de la 39% la 27%, fie prin reducerea numărului de angajați în rândul companiilor medii și mici, cu mai puțin de 50 angajați.

În corelație cu piața, cifra de afaceri a companiilor de IT din Cluj‑Napoca a crescut într‑un ritm superior mediei pieței de IT, într‑un trend liniar, cu un plus anual de circa 340 milioane lei. În 2016, creșterea a fost una ceva mai ponderată. Din punctul de vedere al grupării companiilor în raport cu cifra de afaceri, observăm o relativă constanță, două treimi dintre companii având o cifră de afaceri de maxim 250.000 lei, alte circa 28% având o cifră de afaceri de 250.000‑4.999.999 lei și 5%, cu o cifră de afaceri de peste 5 milioane lei. Practic, 80% din cifra de afaceri a Clujului în IT, provine de la companiile mari, cu peste 5.000.000 lei cifră de afaceri.

Dezvoltarea industriei IT în Cluj în ultimii ani are legătură şi cu deschiderea municipalităţii către acest domeniu. Primarul Emil Boc a declarat, cu ocazia lansării studiului ARIES Transilvania, că “prezentul şi viitorul clujului sunt definitiv legate de inovare şi IT”.

“Municipalitatea a înţeles acest lucru încă de mult timp şi şi-a corelat politicile de dezvoltare pentru a sublinia avantajul competitiv al Clujului în materie de invoare şi IT. Axa strategiei noastre de dezvoltare a oraşului este fundamentată pe conceptul de invoare, pe susţinerea industriei de IT şi a tuturor industriilor suport conexe conceptului de invoare. Dacă Clujul este astăzi ce este, este în mare parte produsul muncii acestor oameni din inovare şi IT, care în continuare trebuie sprijiniţi cu toate mijloacele legale şi instituţionale posibile”, a precizat Boc.

Edilul a mai spus că oraşul va depinde în viitor de inovare şi de IT şi, vorbind despre faptul că IT-ul din Cluj este pus acum în faţa nevoii de a aduce valoare adăugată, pentru a împiedica relocările şi a se dezvolta în continuare, a dat, în engleză, un citat adaptat din Alice în Ţara Minunilor: “Here we must run as fast as we can, just to stay in place” (trebuie să alergăm cât de repede putem doar pentru a putea sta pe loc – n.red.).

Voicu Oprean, CEO-ul companiei AROBS şi în acelaşi timp preşedinte al ARIES Transilvania, a declarat că IT-ul se află în centrul dezvoltării Clujului şi că încercarea asociaţiei pe care o conduce a fost de a veni în sprijinul autorităţilor locale fără să mai ceară nimic de la ei.

“Am încercat să schimbăm paradigma. Ştiind că avem multă capacitate de inovare am venit şi am pus-o în sprijinul autorităţilor locale. Am reuşit, printr-un parteneriat cu autorităţile locale, să dezvoltăm nişte soluţii care, spre surprinderea cetăţeanului, care este beneficiarul, fac diferenţa. Vorbim despre bugetarea participativă, Cluj parking, soluţia de rezervare a locurilor din sălile de sport. Toate aceste lucruri le dezvoltăm intern”, a precizat Oprean.

Acesta a vorbit despre faptul că firmele de IT pregătesc deja studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai cât şi ai Universităţii Tehnice pentru ca aceştia să aducă plus valoare.

“Noi prin ei facem Clujul mai atractiv, iar asta ne va aduce probleme, ştim deja. Multinaţionalele vin, se adună aici, ne concurează, pentru că noi suntem antreprenori locali, dar ne-am asumat acest lucru. Pentru că diferenţa noastră este inovarea. Asta va face diferenţa, poate nu anul acesta sau anul viitor, dar noi sperăm ca toate ideile pe care le-am implementat împreună cu autorităţile locale în Cluj să le putem duce la nivel naţional”, a explicat CEO-ul.

De altfel, această strategie a făcut ca între municipalitate şi companiile de IT să existe o atât de bună colaborare: practic, Clujul este oferit ca “laborator” pentru IT-işti, care testează şi implementează soluţii la diverse probleme, de la trafic la altele.

Profilul IT-istului din Cluj

Studiul pieţei de IT din Cluj a revelat şi un profil al angajatului din acest domeniu, iar dacă în general salariile câştigate de cei care lucrează în industrie stârnesc invidie, datele adunate de ARIES pictează o imagine mai clară asupra parcursului şi beneficiilor de care aceştia se bucură.

Astfel, potrivit sondajului, dintre cei aproximativ 20.000 de IT-işti care lucrează în Cluj, 60% sunt bărbaţi. Asta în contextul în care, de exemplu în SUA, 73% dintre joburile din domeniul IT-ului erau ocupate de bărbaţi. La nivelul municipiului Cluj‑Napoca, ARIES estimează un număr de circa 3.700 IT‑iști de 18‑25 ani, 5.300 de 26‑30 ani, 5.900 de 31‑35 ani, 3.300 de 36‑40 ani și circa 2.200 de peste 40 ani.

Când vine vorba despre pregătirea educaţională a anajaţilor lucrurile devin interesante. Astfel, 23% dintre cei care lucrează în sectorul IT în Cluj-Napoca sunt fie absolvenţi doar de liceu, fără studii universitare (6%), fie studenţi în alte domenii (1%) sau absolvenţi cu licenţă în alte domenii (16%). Specialiştii a explicat că în cazul celor care au reuşit să se angajeze având doar un liceu absolvit sunt pasionaţi de domeniul IT şi autodidacţi (numele lui Steve Jobs şi Mark Zuckerberg au fost rostite – n.red.), iar în cazul celorlalţi este vorba, în general, de angajaţi pe funcţii de testeri sau au joburi care nu implică programare propriu-zisă. De asta se ocupă cei 59% dintre angajaţi care au licenţă în domeniul IT.

În ceea ce privesc beneficiile primite de angajaţi şi folosite cel mai des, acestea sunt decontarea transportului, abonamentele la sălile de fitness, abonamente la clinici medicale şi zilele suplimentare de concediu de odihnă – o cerinţă tot mai des întâlnită la angajare.

Angajaţii din departamentele de resurse umane au dezvăluit, în cadrul studiului, că lipsa abilităţilor de comunicare a angajaţilor este cea mai mare problemă cu care se confruntă.

De asmenea, sondajul a revelat faptul că principalul motiv invocat de angajaţi atunci când declară că vor să plece dintr-o companie este “o nouă provocare”, abia apoi urmând salariul sau oportunităţi noi.

Provocările IT-ului în perioada următoare şi ale Clujului în Europa

Companiile din România care activează în IT sunt, în proporţie de aproximativ 90%, concentrate pe activităţi ce ţin de outsourcing (investitorii străini deleagă sarcini productive, obiective, secțiuni de afaceri nestrategice către segmente organizaționale aparținând unor entități care oferă un raport preț-calitate mai bun). Iar în condiţiile în care Republica Moldova, Serbia sau Bulgaria oferă deja preţuri mai mici, provocarea următorilor ani va fi ca firmele din România să dezvolte produse originale. Antreprenorii clujeni preconizează că în următorii cinci ani se va continua cu outsourcing deoarece rata profitabilității este încă la 18‑28%, dar se va investi în paralel și în produse proprii.

Până atunci însă, companiile din IT se confruntă, cel puţin la Cluj, cu lipsa forţei de muncă specializate, obţinerea de contracte, piaţa în general, cadrul legislativ/birocraţia, costurile salariale şi relaţia cu clienţii, dacă este să precizăm doar primele şase provocări menţionate de firme în studiu.

În ceea ce priveşte viitorul IT-ului în Cluj în cinci ani, antreprenorii clujeni spun că datorită crizei de resurse umane, salariile pe Cluj‑Napoca vor crește în continuare, în medie cu 10%‑12% pe an, se va produce în continuare o orientare/ieșire spre orașele medii, unde costul forței de muncă ar fi cu aproximativ 20% mai scăzut, va crește valoarea creată de IT‑ul clujean, undeva spre dublu, iar companiile mici de 10‑15 angajați vor ajunge spre 100.

În ceea ce priveşte Clujul ca centru pe harta europeană a inovării, Bianca Muntean, director executiv al ARIES, a declarat pentru Vocea.biz că preferă să privească partea plină a paharului.

“Suntem o piată mergentă, facem acum primii paşi în Europa de est. Toate aceste eforturi pe care le facem ca şi asociaţie împreună cu autorităţile locale şi universităţile sunt pentru a stabili acest punct pe harta Europei ca fiind un hub al inovării şi IT-ului. În vară am reuşit să aducem conferinţa Comisiei Europene Open Innovation 2.0, care de regulă e ţinută în centre foarte dezvoltate, gen Dublin sau Amsterdam, e un prim pas în această direcţie. Este foarte mult de lucru, dar fiecare pas, fiecare proiect de succes pe care îl realizăm este extrem de important pentru ceea ce înseamnă modul în care suntem percepuţi la nivel internaţional. Avem foarte mult de lucru, însă suntem din ce în ce mai vizibili, Comisia Europeană vorbeşte despre Cluj ca fiind un centru al tehnologiei şi al invoării, deci avem acces la parteneriate internaţionale”, a declarat Bianca Muntean.

Studiul ARIES Transilvania concluzionează că, deşi nu se situează cifric la nivelul capitalei țării, Cluj‑Napoca e cel mai dinamic hub de IT pe o piață aflată și ea în plină expansiune, meritându‑și atributele de imagine asociate, de oraș al programatorilor. Dar, dincolo de realitatea imediată, comunitatea de business din IT, împreună cu mediul universitar și comunitatea locală trebuie să anticipeze potențialul resurselor pe care sectorul de IT le poate găsi în Cluj‑Napoca și să identifice soluții care să permită valorificarea acestui potențial.