UE şi Londra lansează în tensiune sprintul final al Brexitului

Liderii europeni şi Regatul Unit, reuniţi la Salzburg, au alternat mesaje de fermitate şi mâini întinse în ultima linie dreaptă a negocierilor Brexitului, care continuă să rămână blocat în dosarul irlandez, relatează AFP.

Cei 27 şi-au finisat strategia din ultimele săptămâni de negocieri într-un dejun, joi, fără premierul britanic Theresa may, cu şase luni înainte de data prevăzută a plecării regatului din Uniune, relatează News.ro.

”Va exista efectiv un summit special în noiembrie, iar şefii de stat şi de guverne vor susţine acest lucru”, a confirmat cancelarul austriac Sebastian Kurz, la sosire, fără să precizeze data.

Preşedintele Consiliului European Donald Tusk a propus miercuri un asemenea summit la ”jumătatea lui noiembrie”, pe lângă summitul prevăzut pe 18 octombrie, menit inişial să încheie negocierile.

Guvernul britanic a aprobat un sistem de imigraţie post-Brexit care favorizează imigranţii calificaţi

Donald Tusk consideră că încă se poate ajunge la un compromis pe tema Bexitului

”Cred că ştiţi că abordările sunt încă foarte diferite”, a subliniat joi Kurz.

Însă ”în urma luărilor publice de poziţie dure în presă”, ”am impresia că cele două părţi sunt conştiente că putem ajunge la o soluţie doar dacă fiecare face un pas către celălalt”, a adăugat el.

”Nu pentru ca noi trebuie să acceptăm totul sau ea (May) trebuie să accepte totul”, a subliniat premierul luxemburghez Xavier Bettel. “Trebuie să ajungem la un acord care să fie echilibrat şi pentru unii şi pentru ceilalţi”, a adăugat el.

AL DOILEA REFERENDUM?

”Vor exista crispări”, a avertizat preşedintele francez Emmanuel Macron, care a pus accentul asupra necesităţii ca Cei 27 să rămână ”grupaţi”. ”O soluţie trebuie să se găsească, dar ea nu ar trebui să afecteze coerenţa, forţa celor patru libertăţi ale pieţei unice”, a insistat el.

”Există un punct de vedere unanim sau aproape unanim în jurul mesei, potrivit căruia ne-ar plăcea ca (…) Regatul Unit să ţină alt referendum”, a pledat la rândul său, la BBC, premierul maltez Joseph Muscat.

Însă, cu o zi înainte, May a exclus ferm această ipoteză, iar cele două părţi şi-au aruncat una celeilalte responsabilitatea ultimelor eforturi în vederea consimţirii pentru a ”reuşi” în divorţul lor.

”Dacă vrem să ajungem la o concluzie reuşită, atunci, la fel cum Regatul Unit şi-a schimbat poziţia, UE ar trebui de asemenea să-şi schimbe poziţia”, a lansat şefa conservatorilor miercuri seara, la puţin timp după ce Donald Tusk a cerut Londrei propuneri ”remuncite”.

Londra şi Bruxellesul au ajuns, în realitate, la compromisuri asupra celei mari părţi a contencioaselor provocate de ruptura programată, mai ales factura de plătit. Însă ele continuă să fie blocate în anumite puncte – în principal soarta frontierei irlandeze.

Cele două părţi sunt de acord să evite reintroducerea unei frontiere fizice între provincia britanică Irlanda de Nord şi Irlanda, însă Londra contestă termenii ”plasei de siguranţă” (“backstop”) reclamate de UE în vederea garantării acestui rezultat.

Soluţia preconizată de Cei 27 – care prevede rămânerea Irlandei de Nord în Uniunea Vamală, în cazul în care nu există altă soluţie mai satisfăcătoare – este considerată ”inacceptabilă” în starea actuală de Londra, pentru că ea ar crea, în opinia sa, o frontieră de fapt între Irlanda de Nord şi restul Regatului Unit.

”Timpul presează” în găsirea unei soluţii, a repetat premierul irlandez Leo Varadkar: “Ceea ce vrem noi să evităm este o nouă barieră a circulaţiei bunurilor, a comerţului şi circulaţiei persoanelor”.

FRONTIERE EXTERIARE

Înainte de dejunul consacrat Brexitului, liderii europeni au  început să dezbată împreună probleme de securitate, precum cooperarea în domeniul poliţiei sau lupta împotriva conţinuturilor teroriste pe Internet.

Şefii de stat şi de guverne au comentat tot joi discuţii pe care le-au purtat cu o zi înainte – cu uţile închise – pe tema migraţiei.

Unii au evocat o ”atmosferă mai bună”, însă au recunoscut că dezbaterea nu a evoluat deloc în problema împărţirii primirii solicitanţilor de azil care ajung pe coastele europene, respinsă în mod categoric de ţările din Est.

Vara a fost marcată de discuţii tensionate în centrul cărora s-au aflat nave care transportă migranţi pe Marea Mediterană. Italia refuză de-acum să-şi deschidă porturile, în lipsa promisiunii unei împărţiri a primirii solicitanţilor de azil.

Premierul italian Giuseppe Conte a pledat din nou în favoarea unui ”mecanism european” de solidaritate între state membre.

”Dacă participă numai o mână de ţări, nu vom putea să spunem că este vorba despre un mecanism european”, a subliniat el.

Kurz, un susţinător al unei linii dure în acest dosar, a apreciat la rândul său că ”Problema migraţiei nu se va rezolva prin repartizarea (refugiaţilor înăuntrul UE), ci prin apărarea frontierelor exterioare”.