Secretarul american al Apărării Jim Mattis a sosit luni la Skopje cu scopul de a susţine tabăra ”da” în referendumul pe tema schimbării numelui Macedoniei şi de a contracara o ”campanie de influenţă” rusă contra acestui vot, relatează AFP.
Macedonenii urmează să spună, pe 30 septembrie, dacă acceptă să devină cetăţeni ai ”Macedoniei de Nord”, potrivit acordului semnat în iulie cu Grecia, care deschide calea integrării ţării în NATO şi deschiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (UE), relatează News.ro.
De la independenţa acestei foste republici iugoslave, în 1991, Grecia se opune ca ea să păstreze numele ”Macedonia”, care este totodată numele provinciei elene nordice.
Ea vede o uzurpare a moştenirii sale istorice – a regelui antic Alexandru Cel Mare – şi şi-a suspectat micul vecin de ambiţii expansioniste.
Din cauza votului de veto al Atenei, acest conflict blochează aderarea la NATO şi UE a acestei mici ţări balcanice cu 2,1 milioane de locuitori.
Aprobarea schimbării numelui este ”foarte importantă (…) pentru cei a căror viaţă se poate schimba prin oportunităţile economice şi de securitate în rândul (…) al 30 de naţiuni democratice”, a declarat Matttis în avion, în drum către capitala macedoneană.
Însă ”este o decizie care aparţine prietenilor noştri macedoneni”, a adăugat el. ”Iar indiferent de alegerea pe care o fac (…), noi o vom respecta”.
În afară de omologul său Ludmila Sekerinska, Mattis urmează să fie primit de premierul Zoran Zaev, artizanul acordului cu Grecia pe tema schimbării numelui.
El urmează să fie primit, de asemenea, de preşedintele macedonean Gjorgje Ivanov, apropiat dreptei naţionaliste şi un adversar afişat al acestui acord.
Washingtonul acuză Rusia, care se opune visceral extinderii NATO în Europa de Est şi în Balcani, că poartă o campanie de dezinformare în Macedonia, pe reţele de socilizare, cu scopul de a ţine alegătorii macedoneni departe de urne.
DEZINFORMARE RUSĂ
Şeful Pentagonului a denunţat ceea ce a numit ”campania de influenţă rusă” în această fostă mică republică iugoslavă, în care Moscova încearcă, în opinia sa, să înşele alegătorii.
”Noi nu vrem să vedem Rusia făcând acolo ceea ce a făcut în alte ţări”, a spus el, adăugând că nu are ”nicio îndoială” că Rusia a finanţat grupări politice care se opun referendumului.
Altă mică ţară balcanică majoritar slavă, Muntenegrul, a aderat la Alianţa Nord-Atlantică în 2017, în pofida opoziţiei Moscovei şi unei părţi a populaţiei.
Potrivit Laurei Cooper, însărcinată cu Rusia şi Europa Centrale la Pentagon, Moscova plătelte alegători pentru ca să absenteze la urne şi susţine financiar organizaţii proruse. ”Ei atacă, în acest moment, cu dezinformarea şi alte forme de influenţă pernicioasă, încercând să-i facă pe macedoneni să-şi schimbe opinia”, a declarat ea unor jurnalişti.
Guvernul rus ”încearcă în mod oficial să convingă altă ţară, dar asta devine rapid manipulare şi ameninţări”, a adăugat reprezentanta americană, care s-a abţinut să intre în detalii.
Într-un interviu acordat la sfârşitul lui august site-ului macedonean de ştiri “Nova Makedonija”, ambasadorul rus la Skopje Oleg Shcherbak a acuzat Occidentul că exercită ” o foarte puternică presiune mediatică şi psihologică”asupra alegătorilor.
Presa macedoneană, mai ales principalele posturi de televiziune, fac în mod clar campanie în favoarea taberei ”da”, care pare favorită. Opoziţia de dreapta naţionalistă (VMRO-DPMNE) şi-a îndemnat alegătorii să ”acţioneze” în acord cu opinia lor personală şi nu s-a asociat unei campanii de boicotare purtate pe reţele de socializare.
Potrivit Constituţiei macedonene, acest referendum este consultativ, iar un ”da” urmează să fie validat de un vot în Parlament, printr-o majoritate de două treimi.
”Noi vrem pur şi simplu să vedem (…) cum prietenii noşştri macedoneni îşi decid propriul viitor, nu un viitor care a fost decis de altcineva”, a conchis Mattis – primul secretar american al Apărării care vizitează Skopje după Donald Rumsfeld în 2004.