Summit UE-Balcani joi în Bulgaria, în umbra provocărilor lui Trump la adresa Europei

Europenii încearcă să-şi relanseze relaţiile cu Balcanii Occidentali într-un summit, joi, în Bulgaria, care riscă să fie eclipsat de dezbateri cu privire la provocări diplomatice ale preşedintelui american Donald Trump, relatează AFP.

Întâlnirea liderilor europeni cu omologii lor din şase ţări – Albania, Bosnia-Herţegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia şi Kosovo – vizează să ”stabilească legături strânse” cu această regiune în care Rusia încearcă să-şi extindă influenţa, titrează News.ro.

Însă Cei 28 au prevăzut ca mai întâi să dezbată între ei, miercuri seara, la Sofia, despre răspunsul de dat Statelor Unite după decizia lor de a se retrage din acordul în dosarul nuclear iranian şi de a nu acorda o scutire permanentă UE de la taxe vamale asupra oţelului şi aluminiului.

”Politicile lui Donald Trump cu privire la acordul iranian şi comeţ se vor confrunta cu o abordare europeană unită. Liderii UE vor aborda ambele subiecte”, a anunţat la Sifia preşedintele Consiliului European Donald Tusk în urma deciziei foarte controversate cu privire la Iran.

Trump dă asigurări că el şi Kim s-au ”îndrăgostit”

Trump susţine că a refuzat o întâlnire cu Justin Trudeau privind NAFTA

Degradarea relaţiei transatlantice îngrijorează, însă viitorul acesteia cu Balcanii relevă de asemenea mize cruciale pe ”Bătrânul Continent”.

Balcanii ”au nevoie dramtică de o perspectivă europeană, altfel vom retrăi cu toţii nefericirea pe care am cunoscu-o în anii ’90”, însângeraţi de războaie în regiune, a avertizat vineri preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker..

Bruxellesul şi-a prezentat la jumătatea lui aprilie strategia prin care vrea să le dea acestor ţări o ”perspectivă credibilă cu privire la extindere”, în contextul în care negocieri de aderare au demarat, pentru moment, doar cu Serbia – în 2014 – şi Muntenegruu – în 2012 -, pe care juncker le vede devenind membre UE ”până în 2025”.

RAJOY, ABSENT

Bruxellesul propune de-acum ca statele membre să accepte să deschidă oficial negocieri de aderare cu Albania şi fosta republică iugoslavă Macedonia, cu scopul de a le recompensa progresele în lupta contra crimei organizate şi corupţiei.

În schimb, avizele CE cu privire la Bosnia-Herţegovina şi mai ales Kosovo sunt mai puţin pozitive. UE este îngrijorată mai ales de blocajele care continuă să existe în normalizarea relaţiilor între Serbia şi vechea sa provincie.

Problema Kosovo este deosebit de complexă pentru Cei 28. Cinci dintre ei – Spania, Grecia, Ciprul, Slovacia şi România – nu-i recunosc declararea unilaterală a independenţei în 2008. De altfel, şeful Guvernului spaniol Mariano Rajoy va absenta de la summitul de joi, cu scopul de a-şi marca în acest fel ostilitatea.

La un nivel mai general, mai multe ţări, între care şi Franţa, refuză să accepte prea repede noi aderări la UE a unor ţări din Balcani.

În proiectul lor de concluzii ale summitului, văzut de AFP, statele membre UE îşi amintesc ”susţinerea univocă faţă de perspectiva europeană” dată ţărilor din Balcani, însă evită cu grijă să folosească civintele ”aderare” sau ”extindere”.

Textul pune accentul asupra necesităţii îmbunătăţirii ”conectivităţii” prin investiţii în infrastructuri de transport mai ales, schimburi educative şi culturale şi o consolidare a relaţiilor în faţa unor ”provicări comune” precum securitatea şi migraţia.

O RUSIE ”AGRESIVĂ”

Concluziile pregătite de Cei 28 nu evocă nici problema influenţei ruse, însă o fac în mod indirect angajându-se să colaboreze cu ţările din Balcani ”împotriva dezinformării şi altor activităţi hibride”.

În faţa reticenţelor europene, lideri din regiune au avertizat că Rusia, la fel ca şi China şi Turcia, vor profita de o perioadă prea îndelungată în sala de aşteptare a UE, pentru a-şi ancora mai bine interesele în regiune.

”De mult timp, interesele Occidentului şi Rusiei se încrucişează aici, ca în perioada Războiului Rece, însă Rusia încearcă să-şi extindă influenţa în regiune într-un mod mult mai agresiv”, potrivit lui Aleksandr Popov, directorul Centrului pentru Regionalism din Serbia – un ONG.

Rusia şi-a sporit prezenţa mediatică în regiunea Blacanilor în ultimii ani, însă influenţa sa nu s-a concretizat în plan politic sau economic.

Candidaţi proruşi nu au reuşit să cucerească puterea în Muntenegru, care a aderat anul trecut la NATO, în pofida opoziţiei Rusiei. Iar în Macedonia, un naţionalist susţinut de Mpscova a pierdut puterea în favoarea unui prooccidental.

În ceea ce priveşte Serbia, Rusia a fost considerată întotdeauna un aliat important, însă nivelul investiţiilor ruse rămâne simbolic în această ţară faţă de cele ale UE şi statelor membre.