Ultimul act al autodizolvării ETA, în Ţara Bascilor franceză

ETA îşi încheie vineri procesul de dizolvare într-o ”conferinţă” care aduce a ceremonie de adio, la Cambo-les-Bains, în sud-vestul Franţei, unde persoanlităţi internaţionale vin să prezinte garanţia bunei lor credinţe organizaţiei separatiste basce, relatează AFP conform News.ro.

Încununare a unei scenografii în ralanti, această conferinţă este menită să încheie o serie de anunţuri care, de peste o lună, subliniază acelaşi mesaj pe mai multe canale media – Euskadi Ta Askatasuna (adică Ţara Bascilor şi Libertate – ETA), înfiinţată în 1959, se autodizolvă, la un an după ce a depus armele, pe 8 aprilie 2017.

Miercuri, o scrisoare ETA a fost postată de un ziar online spaniol, diario.es, anunţând fără ambiguitate că organizaţia ”şi-a pus capăt funcţionării”.

Joi, ETA difuza în presa spaniolă, o ”Declaraţie finală” înregistrată de Jose Antonio Urrutikoetxea, alias “Josu Ternera”, liderul istoric al ETA, care a ”dispărut în natură” în 2002.

Organizaţia bască ETA cere iertare pentru ”răul” pe care l-a cauzat

Ce a găsit poliția franceză în ascunzătorile indicate de ETA

Acest bărbat, inculpat în legătură cu mai multe asasinate, a anunţat că organizaţia clandestină şi-a ”destructurat toate structurile” şi a ”pus capăt oricărei activităţi politice”.

Această ”Declaraţie finală” a fost citită şi la Geneva de către directorul executiv al Centrului Henry Dunant pentru dialog umanitar.

Iar ultimul act, cu veleităţi de capitulare, este prevăut vineri la prânz, la Arnaga, imensa casă a scriitorului francez Edmond Rostand (1868-1918), autorul “Cyrano de Bergerac”./

Personalităţi internaţionale vin să încheie, în faţa camerelor de luat imagini, ultima insurecţţie armată din Europa de Vest – cu 829 de morţi imputate organizaţiei care, prin răpiri şi atentate, a încercat fără succes să obţină independenţa Ţării Bascilor şi Navarei, sfârşind decimată de arestări de lideri şi respinsă de majoritatea populaţiei.

La tribună sunt aşteptaţi nord-irlandezul Gerry Adams – fostul lider al Sinn Fein timp de 34 de ani, care militează împotriva suveranităţii britanice în Ulster, fostul premier irlandez Bertie Ahern, politicianul mexican Cuauhtémoc Cardenas şi diplomatul britanic Jonathan Powell.

Potrivit presei spaniole, vor participa de asemenea reprezentanţi ai Partidului Naţionalist Basc (PNV) şi Podemos (stânga radicală).

”FĂRĂ IMPUNITATE”

Acest ceremonial este calchiat după Conferinţa de la Aiete din 2011, la Saint-Sébastien, în Ţara Bascilor spaniolă, care – sub egida lui Kofi Annan, fostul secretar general al ONU şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace – a condus la un armistiţiu ETA.

De atunci, ETA a vrut să urmeze un proces de pace modelat, între altele, după cel al FARC în Columbia – dezarmare, demobilizare, reintegrare. Cu diferenţa notabilă că acest proces a fost desfăşurat doar de una dintre părţile din conflictul din Ţara Bascilor, ETA.

Madridul a refuzat întotdeauna cel mai mic gest de împăcare, obligat de puternicele sale asociaţii ale victimelor. ”Orice-ar face, ETA nu va găsi vreo falie şi vreo impunitate faţă de crimele sale”, a declarat joi şeful Guvernului conservator Mariano Rajoy.

Colectivul victimelor terorismului (Covite) a reclamat ca ETA să condamne teroarea şi să înceteze să aducă omagii publice militanţilor săi aflaţi în închisoare. El aşteaptă de asemenea să se facă lumină cu privire la 358 de crime neexplicate în continuare.

Spania a primit rău mesajul difuzat pe 20 aprilie, în care facţiunea armată îşi exprima regretul faţă de ”problemele cauzate” şi în care a cerut iertare doar victimelor care nu au fost parte în ”conflict”, sugerând că celelalte, precum poliţiştii, au fost ţinte legitime.

Pentru a închide vineri ultimul capitol din istoria sa, ETA a fost astfel nevoită să aleagă Ţara Bascilor franceză, fosta sa bază din spatele frontului, iar nici Guvernul Comunităţii autonome basce şi nici cel al Navarei nu au acceptat invitaţia.

Madridului şi Parisului le rămâne să soluţioneze spinoasa problemă a celor aproximativ 270 de militanţi încarceraţi de ambele părţi ae frontierei.

Este de început cu ”regimurile de excepţie” care au îndepărtat în mod sistematic de familiile lor deţinuţi basci. Franţa a început să facă câteva gesturi, însă Madridul nici nu vrea să audă de aşa ceva.