Paşinian îndeamnă la ”nesupunere civilă”, adâncind criza în Armenia. Mii de manifestanți blochează capitala

Criza politică din Armenia s-a adâncit odată cu îndemnul opozantului Nikol Paşinian la blocarea tuturor mijloacelor de transport din ţară, ca răspuns la respingerea marţi, de către Parlament, a candidaturii sale la postul de premier, relatează AFP conform News.ro.

UPDATE 12:38 Mii de manifestanţi pro-Paşinian blochează Erevanul

Zeci de mii de manifestanţi se adunau miercuri în centrul Erevanului, paralizând capitala armeană, în semn de protest faţă de refuzul cu o zi înainte al Parlamentului de a-l alege pe opozantul Nikol Paşinian în postul de premier, relatează AFP.

Aproape toate străzile oraşului erau blocate, iar numeroase magazine închise, în urma apelului către populaţie lansat marţi de Paşinian, au constatat corespondenţi AFP.

Teodorovici: Scăderea burselor nu ne afectează, am avut un împrumut de 2 miliarde euro

Băncile de pe Wall Street atrag atenția că va veni o nouă criză economică

Calea de acces către aeroport era blocată, iar circulaţia trenurilor la periferie perturbată, potrivit unor oficiali locali.

Mulţimi de manifestanţi – inclusiv femei şi persoane în vârstă – agitau steaguri armene, suflau în vuvuzele şi scandau ”O Armenie liberă şi independentă!”.

Dragi prieteni, metrourile şi drumurile au fost paralizate, drumul către aeroport închis”, le-a spus Paşinian simpatizanţilor săi, adăugând că universităţi şi şcoli s-au alăturat mişcării de protest.

”Oamenii nu vor ceda, manifestaţiile nu vor da înapoi”, a declarat pentru AFP Serghei Konsulian, un om de afaceri în vârstă de 45 de ani.

”Noi câştigăm, pentru că suntem uniţi, tot poporul armean este unit”, subliniază Gayan Amiragian, un student în vârstă de 19 ani.

Opozantul Nikol Paşinian, liderul contestării care agită această fostă republică sovietică din Caucaz de la 13 aprilie, a îndemnat la blocarea tuturor mijloacelor de transport din ţară, ca răspuns faţă de respingerea marţi de Parlament a candidaturii sale în postul de premier.

Partidul aflat la putere a votat împotriva lui, iar din 100 de deputaţi care au participat la scrutin, 55 s-au exprimat împotrivă, iar 45 pentru candidatura liderului mişcării de contestare antiguvernamentale.

”Domnule Paşinian, eu nu vă văd premier, nu vă văd comandant-şef”, a subliniat Eduard Şarmazanov, un purtător de cuvânt al Partidului Republican, majoritar, şi vicepreşedinte al Parlamentului.

După vot, Paşinian s-a dus în Piaţa Republicii, în centrul Erevanului, unde erau adunaţi câţiva zeci de mii de susţinători ai săi.

”Mâine, toate autostrăzile vor fi blocate, o blocare totală este anunţată, aeroporturile şi căile ferate vor fi blocate”, a lansat el în faţa manifestanţilor, îndemnându-i la ”nesupunere civilă”.

El a promis anterior un ”tsunami politic”, dacă Partidul Republican ”fură victoria poporului”.

Partidul Republican dispune de majoritate în Parlament, unde deputaţii s-au reunit marţi în sesiune extraordinară, între orele 8.00 şi 17.00 GMT, pentru a alege un nou premier.

Opozantul, care avea nevoie de 53 de voturi să fie ales, a fost afectat de dezertarea a doi deputaţi din cadrul celor trei grupuri parlamentare care îl susţin şi i-au promis 47 de voturi.

”IMPREVIZIBIL”

Înainte de vot, mai mulţi deputaţi din Partidul Republican au denunţat lipsa de corenţă a programului politic al opozantului.

”Trebuie să alegem o persoană care nu este imprevizibilă (…). Nu poţi să fii puţin socialist şi puţin liberal”, a lansat Eduard Şarmazanov.

În Piaţa Republicii, manifestaţii au continuat pe toată ziua dezbaterilor parlamentare, transmise în direct pe ecrane uriaşe. ”Lupta va continua, ea va deveni de patru ori mai puternică şi poate că va fi haos la Erevan”, a avertizat Karin Melkumian, o manifestantă.

Alături de ea, Anait Tolmassian, în vârstă de 63 de ani, o pensionară, a adăugat că ”cerem un singur lucru, ca Partidul Republican să plece. Nikol paşinian este adevăratul lider al poporului armean”.

De la 13 aprilie, Armenia a intrat într-o criză politică fără precedent.Manifestaţii de câteva zeci de mii de opozanţi au condus pe 23 aprilie la demisia lui Serj Sargsyan, care tocmai fusese ales premier, cu şase zile mai înainte, de către deputaţi, după ce a fost şeful statului timp de zece ani.

Paşinian, care poartă adesea o ţinută de camuflaj şi este cunoscut ca vorbind deschis, a fost încă din primele zile liderul frondei contra Guvernului.

LIDERUL CONTESTĂRII

Încă de la anunţarea candidaturii sale la postul de premier, el şi-a multiplicat demonstraţile de forţă, reunindu-şi aproape zilnic susţinătorii în Piaţa Republicii, plină de lume.

Marţi seara el i-a îndemnat pe armeni să manifesteze din nou miercuri, începând de la ora 15.00 GMT (18.00, ora României) în acelaşi loc. ”Revoluţia dragostei şi toleranţei continuă”, a declarat el.

El nu este un nou venit în politica armeană, a declarat Paşinian luni pentru AFP.

Mulţi armeni îşi amintesc moartea a zece manifestanţi în 2008, în confruntări între susţinătorii săi şi poliţie, pe când Serj Sargsyan tocmai obţinea primul mandat pezidenţial.

Paşinian făcea încă de atunci parte din liderii contestării şi a trecut în clandestinitate timp de mai multe luni, înainte să se predea, după care a fost încarcerat şi eliberat în 2011, beneficiind de o amnistie.

Rolul său de lider al ultimelor săptămâni de manifestaţii l-a transformat în ”erou” în ochii multor armeni, dă asigurări expertul independent Ervand Bozoian.

”Din anii ’90, oamenii nu mai sperau la o schimbare în această ţară. Acum, ei văd că este posibil. Oamenii sunt surprinşi”, a subliniat el.

Preşedinte al Armeniei din 2008 în 2018, Serj Sargsyan, în vârstă de 63 de ani, şi Partidul său Republican sunt criticaţi de către susţinătorii lui Paşinian din cauză că nu au ştiut să reducă sărăcia şi corupţia şi că au lăsat oligarhilor controlul economiei acestei ţări cu 2,9 milioane de locuitori.

Rusia, care vede cu ochi foarte răi această contestare populară – susceptibilă să aducă la putere într-o fostă republică din URSS lideri ostili Kremlinului, aşa cum s-a întâmplat în Georgia şi în Ucraina – a adoptat o atitudine neutră faţă de criza din Armenia.

După ce a subliniat timp de mai multe zile că este vorba despre o afacere internă armeană, Rusia a făcut pe mediatoarea.

Vladimir Putin l-a sunat pe premierul interimar Karen Karapetian, iar mai multe contacte au avut loc între autorităţi ruse, reprezentanţi ai puterii armene şi Paşinian.