Rusia, Germania, Franța și Ucraina încearcă relansarea procesului de pace

Ruşii, germanii, francezii şi ucrainenii se întâlnesc luni, la Berlin, într-o încercare de a relansa procesul de pace în estul Ucrainei, în contextul în care revine pe tapet o ridicare a sancţiunilor europene impuse Moscovei, relatează AFP.

Miniştrii de Externe din cele patru ţări – Serghei Lavrov, Heiko Maas, Jean-Yves Le Drian şi Pavlo Klimkin – se întâlnesc până luni seara pentru a discuta despre armistiţiul prevzut de acordurile de la Minsk, în februarie 2015, patronate de Paris şi Berlin.

”În joc este credibilitatea procesului de pace actual. Trebuie să se facă totul pentru a se ieşi dintr-o situaţie marcată de anumite încălcări ale armistiţiului zilnic, de zeci de morţi lunar”, a subliniat Jean-Yves Le Drian, referindu-se la războiul soldat cu aproximativ 10.000 de morţi în patru ani.

După un calendar electoral încărcat în Franţa, în Germania şi în Rusia în 2017 şi 2018, puterile par să vrea să relanseze procesul, înaintea scrutinelor ucrainene din 2019.

Parisul susţine demersul altor şase ţări de a cere Curţii Penale Internaţionale să ancheteze Guvernul Maduro…

Collomb îşi anunţă candidatura la Lyon în 2020. Intenţionează să părăsească Guvernul Macron în 2019

Într-un indiciu al intensificării activitaţii diplomatice, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat săptămâna trecută prima sa rezoluţie cu privire la conflict din ianuarie 2017 încoace, prin care denunţă ”încălcări persistente ale armistiţiului” şi reclamă ”retragerea imediată a armelor grele, conform dispoziţiilor acordurilor de la Minsk”.

NEÎNCREDERE ŞI AMENINŢARE

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Petro Porşenko au purtat una dintre rarele lor conversaţii telefonice sâmbătă, în care au evocat un ”schimb de prizonieri”.

Însă ambiţiile de luni rămân modeste.

”Este vorba despre a face un rezumat al situaţiei procesului de la Minsk şi a modului de a-l pune în aplicare”, a declarat Maria Adebahr, o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei germane.

Miniştrii discută de asemenea despre ideea, muribundă până acum, a unei misiuni a Căştilor Albastre ale ONU, potrivit lui Adebahr.

Neîncrederea rămâne mare, aşa cum a arătat la sfârşitul lui mai straniul fals asasinat al jurnalistului rus Arkadi Babcenko, în Ucraina. Serviciile ucrainene de informaţii şi-au justificat înscenarea prin necesitatea de a deuca un complot real, sângeros, urzit de Moscova.

Vladimir Putin a avertizat Kievul cu privire la orice ”provocare” vizându-i pe separatiştii proruşi din Donba pe timpul Campionatului Mondial de Fotbal care începe pe 14 iunie în Rusia.

Asta ”ar avea consecinţe foarte grave pentru Ucraina, ca stat”, a ameninţat el.

RIDICAREA SANCŢIUNILOR

Puterea rusă a dezminţit mereu că ar susţine militar combatanţi în estul Ucrainei – o minciună denunţă Occidentul şi ucrainenii.

Moscova a afirmat, de asemenea, că armata rusă nu a anexat Crimeea în martie 2014, după care a recunoscut cu mândrie faptul împlinit.

Reluarea la Berlin a dialogului în patru are loc, de asemenea, în contextul în care Kremlinul speră la o ridicare a sancţiunilor impuse de europeni din cauza conflictului ucrainean.

Putin poate conta pe venirea la putere în Austria şi în Italia a unor Guverne cu discursuri mai proruse, aduse la putere de partide de extremă dreapta sau populiste. Însă alte ţări din UE, cu Polonia în frunte, reclamă, invers, şi mai multă fermitate faţă de Moscova.

”Este o parte deloc neglijabilă a procesului nostru de discuţii cu lideri din Franţa şi Republica Federală germană”, a declarat Vladimir Putin, în opinia căruia, în Europa mulţi spun ”în mod public” că ”a venit vremea ieşirii din sancţiuni”.

Parisul şi Berlinul au reafirmat că ridicarea sancţiunilor depinde de punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk.

Însă, pe fondul relaţiilor degradate cu Statele Unite ale lui Donald Trump, conducători se întreabă despre necesitatea unei destinderi cu Moscova, în pofida faptului că Kremlinul este acuzat de campanii de atacuri cibernetice şi de dezonformare contra Occidentului.

Putin a dat asigurări – sincer sau maliţios – la începutul lui iunie, la Viena, că vrea o Uniune Europeană ”unită şi prosperă” şi a deminţit orice voinţă de a crea disensiuni.