Putin şi Trump au discutat despre propuneri ”concrete” privind estul Ucrainei, un referendum dezvăluie Bloomberg

Propuneri ”concrete” în vederea soluţionării conflictului în estul Ucrainei au fost ”discutate” de Vladimir Putin şi Donald Trump în cursul summitului lor la Helsinki, a anunţat vineri ambasadorul Rusiei în Statele Unite, relatează AFP.

”Această problemă a fost discutată, propuneri concrete au fost făcute în vederea soluţionării acestei chestiuni”, a declarat, într-o conferinţă de presă, la Moscova, Anatoli Antonov, pe care jurnalişti l-au întrebat dacă cei doi preşedinţi au evocat situaţia în estul Ucrainei, titrează News.ro.

”De partea rusă, mai multe propuneri serioase au fost făcute, unele au fost anunţate de Vladimir Vladimirovici (Putin) în conferinţa de presă”, a declarat el, subliniind că ”nu s-a încheiat vreun acord secret”.

Potrivit agenţiei de ştiri Bloomberg, care citează surse anonime, Vladimir Putin i-a propus lui Donald Trump să se organizeze un referendum în regiunile separatiste din estul Ucrainei, cu scopul de a se pune capăt conflictului care s-a soldat cu peste 10.000 de morţi începând din 2014 şi până în prezent.

Florinel Coman, condamnat definitiv! Ce pedeapsă a primit după ce a condus cu un permis fals…

Cifre uriașe pentru PRO TV! Câți români s-au uitat la victoria României în fața Ucrainei de…

Tot potrivit Bloomberg, acest vot – aşa cum este el văzut de Putin – s-ar desfăşura în prezenţa unor oibservatori internaţionali şi ar viza statutul republicilor autoproclamte la Doneţk şi Lugansk, care nu se află sub controlul Kievului.

Antonov nu a comentat aceste informaţii.

”Dacă «comunitatea internaţională» şi în primul rând Statele Unite nu au putut să forţeze Kievul să pună în aplicare acordurile de la Minsk, atunci este posibil să se discute alte opţiuni în vederea soluţionării crizei ucrainene”, a declarat, pe Facebook, o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova.

În cazul în care se adeveresc informaţiile cu privire la acest referednum, el va fi cel mai probabil respins de către autorităţile ucrainene, care acuză Rusia de susţinerea militară şi financoară a rebelilor proruşi.

”Kremlinul încearcă cu disperare să-şi legitimeze crima agresiunii, ocupaţiei Crimeei şi Donbasului (regiunea din estul Ucrainei)”, a reacţionat pe Twitter Olexii Makeiev, un reprezentant al Ministerului ucrainean de Externe, care a subliniat că ”refuză ferm” ideea vreunui referendum.

Întâlnirea tête-à-tête de aproximativ două ore, luni, la Helsinki, între Putin şi Trump, în absenţa consilierilor lor, face obiectul unor intense speculaţii.

Preşedintele american, aflat sub focul unor critici în Statele Unite din cauza unor declaraţii considerate prea conciliante faţă de şeful statului rus, a declarat luni că l-a invitat pe Putin la Washington în toamnă, cu scopul de a ”continua dialogul”.

INTEROGAREA UNOR OFICIALI AMERICANI 

Pe de altă parte, Donald Trump a respins joi cerearea lui Vladimir Putin de a permite justiţiei ruse să interogheze mai mulţi americani, inclusiv un fost ambasador la Moscova, după ce a lăsat să planeze îndoiala pe această temă şi a provocat furia clasei politice la Washington.

”Este o propunere făcută cu toată sinceritatea de preşedintele Putin, însă preşedintele Trump nu este de acord”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Sarah Sanders.

Într-o conferinţă de presă controversată a celor doi lideri, luni, la Helsinki, preşedintele rus a propus să se permită Wasgingtonului să-i interogheze, în Rusia, pe cei 12 agenţi de informaţii ruşi recent inculpaţi în Statele Unite din cauza amestecului în alegerile prezidenţiale din 2016.

Însă cu ”condiţia” unei ”reciprocităţi” – Moscova cerea în schimb să interogheze reprezentanţi americani suspectaţi de Rusia de ”activităţi ilegale”, şi anume în cazul în care este implicat un investitor britanic critic la adresa Kremlinului, William Browder, condamnat în contumacie de justiţia rusă, care l-a găsit vonovat de evaziune fiscală.

Preşedintele american a evocat o ”idee interesantă” şi o ”propunere incredibilă”.

Lipsa unui refuz al casei Albe, care a lăsat să planeze îndoiala afirmând miercuri că Donald Trump studiază această problemă, a alimentat polemica deja feroce la Washington pe tema atitudinii preşedintelui republican, acuzat că a dat dovadă de slăbiciune în faţa unui adversar al Statelor Unite.

Un semn al unui anumit haos în Guvern, Departamentul de Stat a apreciat ”absolut absurdă” solicitarea rusă.

Până la urmă, preşdinţia americană a anunţat joi că speră ca mai degrabă Putin să lase ”ceri 12 ruşi identificaţi să vină în Statele Unite pentru a-şi dovedi nevinovăţia sau culpabilitatea”.

Dosarul s-a acutizat după ce justiţia rusă a anunţat marţi că vrea să interogheze mai mulţi americani, între care fostul ambasador al Statelor Unite la Moscova în perioada 2012-2014 Michael McFaul, nominalizat de fostul preşedinte democrat Barack Obama.

Michael McFaul a interpelat administraţia Trump pe reţele de socializare şi în presă, iar o mobilizare s-a dezvoltat în jurul cuvântului-cheie #ProtectMcFaul.

Foştii secretari de Stat democraţi John Kerry, Hillary Clinton şi Madeleine Albright şi-au exprimat susţinerea faţă de acesta, dar şi anumiţi aleşi republicani precum senatorul Marco Rubio.

”Administraţia trebuie să spună clar, fără echivoc, că nu va lua niciodată o asemenea idee în considerare, nici într-un milion de ani. Punct. Asta nu merită nici măcar o jumătate de secundă de consultări. Periculos”, a scris pe Twitter John Kerry.

”Reprezentanţi ai lui Putin nu trebuie să fie autorizaţi în nicio circumstanţă să vină în Statele Unite şi «să interogheze» americanii de pe lista lor”, a subliniat Marco Rubio, care a îndemnat Casa Albă să excludă ”în mod public” acest lucru.

Cu scopul de a execita presiuni asupra lui Donald Trump, Senatul a supus la vot, joi, o rezoluţie prin care se opune oricărei decizii a administraţiei care să le permită autorităţilor ruse să interogheze oficiali americani. Votul, care a avut loc după anunţul Casei Albe, este fără apel – 98 de senatori au susţinut textul în unanimitate, fără vreun vot împotrivă.

Liderul opoziţiei democrate în Senat, Chuck Schumer, a apreciat că a fost vorba despre un ”avertisment”: ”Congresul nu va permite vreodată aşa ceva”.