Douăzeci de angajați ai Casei Albe, interogați de procurorul special Robert Mueller

Peste 20 de angajaţi ai Casei Albe au fost interogaţi în ancheta procurorului special Robert Mueller cu privire la o posibilă obstrucţonare a justiţiei şi o eventuală legătură a echipei lui Trump cu amestecul rus în alegerile prezidenţiale, potrivit unui document care relevă amploarea investigaţiei, relatează The Associated Press.

Documentul – publicat joi de către avocatul preşedintelui Donald Trump John Dowd – oferă detalii despre ceea ce Casa Albă prezintă drept o cooperare fără precedent în ancheta lui Robert Mueller, inclusiv faptul că a predat peste 20.000 de pagini de documente oficiale, titrează News.ro.

Campania preşedintelui din 2016 a predat peste 1,4 milioane de pagini de documente.

Cu toate acestea, numărul interogatoriilor voluntare, inclusiv a opt membi ai biroului juridic al Casei Albe, sugerează amploarea eforturilor de până acum ale lui Mueller.

Trump dă asigurări că el şi Kim s-au ”îndrăgostit”

Trump susţine că a refuzat o întâlnire cu Justin Trudeau privind NAFTA

Documentul confirmă totodată interesul lui Mueller faţă de doi oameni pe care preşedintele i-a concediat, şi anume fostul director FBI James Comey şi fostul consilier pe probleme de securitate naţională Michael Flynn.

Alte 28 de persoane care au făcut parte din echipa de campanie a lui Trump au fost, de asemenea, interogate în această anchetă a procurorului special sau de către comisii parlamentare care anchetează amestecul rus în alegeri, potrivit documentului.

Niciun nume nu este furnizat în document, care nu prezintă defalcat câte persoane a interogat echipa lui Mueller.

Potrivit lui Dowd, Casa Albă a prezentat aproape 13.000 de pagini de documente referitoare la Comey şi ”probleme cu privire la Michael Flynn şi Rusia”.

Dowd a făcut publică această listă detaliată a cooperărilor Casei Albe şi echipei de campanie la o zi după ce preşedintele a declarat că abia aşteaptă să fie interogat de echipa lui Mueller.

Detaliile acestei întâlniri sunt încă negociate, însă Trump a declarat miercuri că ea poate să aibă loc în două sau trei săptămâni.

Pe de altă parte, transcrieri ale dicuţiilor la audieri care au avut loc cu uşa închisă în anchetele parlamentare cu privire la amestecul rus ar putea să fie făcute publice în curând. Între ele se află şi cele ale audierii fiului mai mare al preşedintelui.

Senatorul Chuck Grassley din Iowa, preşedintele republican al Comisiei Justiţiei din cadrul Senatului, a declarat joi că va coopera cu democrata din conducerea comisiei, Dianne Feinstein din California, în vederea publicăriii transcrierilor audierii lui Donald Trump Jr. şi ale altora care au participat, în iunie 2016, la o întâlnire între reprezentanţi ai echipei de campanie şi ruşi la Turnul Trump, la New York.

”Haideţi să le lăsăm să le vadă toată lumea”, a declarat Grassley.

Feinstein a declarat, la rândul ei, că ele îi vor fi predate lui Mueller.

Această înţelegere între cele două tabere readuce în centrul atenţiei, cel puţin pentru moment, subiectul inţial al mai multor investigaţii parlamentare cu privire la amestecul rus în alegerile din 2016 şi dacă echipa de campanie a lui Trump a fost implicată sau nu.

În ultimele săptămâni, mulţi republicani s-au concentrat asupra faptului dacă FBI a conspirat împotriva lui Trump atunci când a început să-i ancheteze campania, citând mesaje anti-Trump între doi oficiali de la Departamentul Justiţiei care au făcut parte, la un moment dat, din echipa de anchetă a lui Mueller.

Într-o încercare de a opri unele critici, organul de supraveghere internă a departamentului a anunţat joi că a descoperit un schimb de mesaje care a durat timp mai multe luni, pe care departamentul a spus anterior că nu le-a putut găsi.

Inspectorul general Michael Horowitz a anunţat Congresul, într-o scrisoare, că biroul său ”a reuşit, cu ajutorul unor instrumente criminalistice”, să recupereze mesaje de pe dispozitive FBI, inclusiv pe cele schimbate din decembrie 2016 în mai 2017 de un agent de contrainformaţii, Peter Strzok, şi avocata FBI Lisa Page

Strzok a fost transferat din ancheta rusă a lui Mueller, în urma descoperirii unor mesaje anti-Trump pe care le-a schimbat cu Page, care a fost de asemenea detaşată, o scurtă perioadă de timp, în echipa lui Mueller.

Trump şi-a exprimat furia faţă de lipsa mesajelor, scriind pe Twitter că ele reprezintă ”unul dintre cele mai mari subiecte de mult timp”.

Mai multe comisii parlamentare au examinat mesajele şi le-au difuzat încet-încet. Comisia Juridică din cadrul Senatului este una dintre aceste numeroase comisii, iar joi seara Grassley a dezvăluit noi texte într-o scrisoare pe care i-a trimis-o directorului FBI Christopher Wray.

În aceste mesaje nou dezvăluite, Strzok şi Page discută despre e-mailurile din campania lui Hillary Clinton şi apreciază că ea ar putea să fie următoarea preşedintă.

”Ultimul lucru pe care am avea nevoie să-l suportăm acolo”, îi scrie Page, referindu-se la anchetarea lui Clinton.

Între timp, liderul democraţilor în Senat Chuck Schumer i-a criticat pe republicani din cauză că şi-au intensificat atacurile asupra FBI şi Departamentului Justiţiei, în contextul în care ancheta lui Mueller se apropie de cercul restrâns al lui Trump.

Schumer a dat ca exemplu o notă clasificată pe care Comisia pentru Informaţii din cadrul Camerei Reprezentanţilor a prezentat-o şi pe care ar putea să fie nevoită să o facă publică. Republicanii susţin că această notă denunţă conduita FBI, iar unii au apreciat că publicul ar trebui s-o vadă.

”Ceea ce a început ca o încercare de a discredita ancheta s-a transformat acum într-o paranoia delirantă şi egoistă”, a denunţat Schumer în Senat.

Departamentul Justiţiei l-a avertizat miercuri, într-o scrisoare, pe preşedintele Comisiei pentru Informaţii din cadrul Camerei Reprezentanţilor, republicanul Devin Nunes din California, că publicarea notei clasificate ar putea să fie ”extraordinar de nechibzuită” şi a cerut s-o examineze.

Procurorul general adjunct Stephen Boyd i-a scris lui Nunes că, dat fiind rolul Comisiei în supravegherea cimunităţii informaţiilor, ”veţi înţelege bine impactul dăunător pe care publicarea materialului clasificat îl poate avea asupra securităţii noastre naţionale şi abilităţii noastre de a împărtăşi şi primi informaţii sensibile de la guverne străine prietene”.

Senatorii republicani s-au abţinut de la comentarii pe tema notei, în timp ce republicanii din Cameră au sugerat că ar putea să fie făcută publică.

Însă John Cornyn din Texas, al doilea cel mai important republican în Senat şi membru al Comisiei pentru Informaţii din Camera superioară, a îndemnat joi la soluţionarea problemelor între Nunes şi Departamentul Justiţiei.

Nota ”poate să fie inofensivă, dar poate şi să nu fie inofensivă, iar ei trebuie să analizeze asta”, a declarat Cornyn.

El a precizat că a fost informat de Nunes în legătură cu nota, dar că încă nu a citit-o.