Germania, în fața unuia dintre cele mai dure conflicte sociale, din cauza săptămânii de muncă de 28 de ore

IG Metall, puternicul sindicat german din metalurgie, a lansat, luni, un conflict social care se anunţă unul dintre cele mai dure din ultimii ani în Germania, relatează AFP, citat de News.ro.

Câteva zeci de greve sunt în curs luni în întreaga ţară, mai ales în sectorul construcţiei de automobile, în semn de susţinere a revendicărilor care vizează o reducere a timpului de muncă la 28 de ore pe săptămână.

Confrom unei strategii bine rodate, încetarea lucrurlui afectează întreprinderi atent selectate – inclusiv Volkswagen, Porsche, Otis şi Bombardier – în vest, în Renania de Nord-Westfalia (cu 700.000 de grevişti anunţaţi), în sud, în Baden-Württemberg, şi în est în landurile Brandenburg, Saxonia şi Berlin.

IG Metall intenţionează să-şi consolideze presiunea încă de marţi, îndemnând la încetarea muncii în 143 de întreprinderi, iar greva urmează să dureze cel puţin o săptămână după primele greve de avertisment foarte punctuale de săptămâna trecută, mai ales la Porsche.

FDGR anunță că va sesiza autoritățile din Germania după atacurile din partea unor membrii PSD

Opt persoane rănite în urma unui incendiu izbucnit la o rafinărie în Germania

Din octombrie, sindicatul cere ca cei 3.9 milioane de angajaţi din sector să primească o mărire de salariu de 6%. Federaţia patronală Gesamtmetall propune 2%. Nimic neobişnuit. În general, părţile se întâlnesc la jumătatea drumului.

Săptămână de muncă de 28 de ore

Însă conflictul vizează mai ales o nouă organizare – fără precedent – a timpului de muncă, cerută de IG Metall, şi anume să se treacă de la o săptămână de muncă de 35 de ore la una de 28 de ore – în cazul celor care doresc acest lucru şi o compensare parţială a veniturilor astfel pierdute de către angajator.

Formula ar fi valabilă cel mult doi ani, iar angajatorul ar urma să garanteze o revenire în post cu normă întreagă.

Patronatul din sector consideră această revendicare drept inadmisibilă şi irealizabilă. El estimează că aproape două treimi dintre salariaţi vor fi eligibili în vederea acestei organizări a timpului de muncă şi se teme de o adevărată bătaie de cap administrativă şi de o golire a atelierelor.

Angajatorii subliniază totodată riscul unei discriminări, în cazul implementării acestui regim, faţă de angajaţii care munesc deja cu fracţiuni de normă şi salariul redus corespunzător.

Această problemă a condus deja la un eşec al unor negocieri la nivel de ramură în toamnă. În cazul în care impasul se confirmă, următoarea etapă ar putea să fie greva dură – o raritate în această ţară cu tradiţie în gestionarea comună.

Fără progrese din partea patronatului, va fi ”extrem de dificil ca această negociere salarială să fie dusă la bun sfârşit printr-o limitare la greve de avertisment”, a avertizat în weekend un reprezentant al IG Metall, Roman Zitzelsberger.

Încetarea muncii însoţeşte în mod tradiţional negocieri salariale în Germania. În schimb, IG Metall nu a organizat vreo grevă la nivel naţional pe termen nedeterminat din 2003.

Gesamtmetall ameninţă cu tribunalul. Tonul este deja foarte dur între partenerii sociali, într-o ţară care s-a obişnuit, în ultimii ani, cu negocieri sociale mai degrabă liniştite, în contextul bunei sănătăţi a economiei.

Economie înfloritoare

Ameninţarea unui conflict pe durată nedeterminată în indistrii înfloritoare şi cheie în Germania, precum a construcţiei de automobile şi utilaje, îngrijorează patronii din sector.

”Grevele nu sunt, în general, un mijloc potrivit de rezolvare a conflictelor salariale. Ele dăunează exportului, deci întreprinderii, iar în final salariaţilor”, a avertizat Bertram Brossardt, liderul patronatului bavarez în metalurgie şi industria electrică.

IG Metall vine la masa negocierilor în poziţie de forţă, într-un context cum nu se poate mai potrivit. Toţi indicatorii fundamentali ai economiei germane – locuri de muncă, export, inflaţie – sunt pe verde.

După ce a cerut timp de decenii o redistribuire a roadelor creşterii economice, IG Metall prezintă de această dată o revendicare nouă în peisajul sindical mondial.

Cu aproape 2,3 milioane de membri, IG Metall, care apără la un loc salariaţii tuturor categoriilor din industrie (Siemens, ThyssenKrupp), siderurgie, industria auto (VW, Daimler, Porsche), electronică sau industria textilă, este cel mai mare sindicat din Europa.