Consiliul Europei critică Suedia într-un raport pe tema migraţiei

Suedia şi-a înăsprit drastic condiţiile de primire şi acordare de azil, după ce şi-a deschis larg frontierele migranţilor, constată comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei (CoE), care o îndeamnă ”să inverseze tendinţa”, relatează AFP.

”Lăudând eforturile Suediei de a veni în ajutor solicitanţilor de azil şi refugiaţilor, mai ales în perioada de vârf din 2015, comisarul este îngrijorat de restricţii introduse” ulterior, subliniază Nils Muiznieks, într-un raport publicat vineri.

Suedia a înregistrat aproximativ 400.000 de cereri de azil din 2012 – adică unul la 26 de locuitori, un record în Europa, cu un vârf de cereri în 2015, dintre care o treime sunt cetăţeni sirieni, titrează News.ro.

Pentru a opri afluxul, în contextul în care structurile sale de primire (centre de adăpostire, Birou de Migraţie, afaceri sociale, etc.) au atins pragul saturaţiei, ţara scandinavă a reintrodus controlul la frontieră în ianuarie 2016 şi a introdus, şase luni mai târziu, pe o perioadă de trei ani, o serie de măsuri menite să-i descurajeze pe candidaţii la intrarea pe teritoriul ei.

Tensiuni cu privire la migraţie şi sprintul final al Brexitului, pe agenda summitului de la Salzburg

Italia şi Ungaria promit să lucreze împreună la o abordare mai dură în privinţa migranţilor

Nils Muiznieks identifică trei dispoziţii problematice, şi anume stoparea accesului la locuinţe şi la ajutor socio-medical în cazul solicitanţilor fără copii şi respinşi definitiv, punerea unor frâne reîntregirii familiei şi tratamentul aplicat minorilor neînsoţiţi.

Cu privire la acest din urmă punct, termenele de examinare a dosarelor, însoţirea minorilor, şcolarizarea lor şi recursul la diagnostic medico-legal în vederea stabilirii vârstei, în cazul unor îndoieli cu privire la vârsta lor constituie, în ochii săi, ”eşecuri”.

În 2015, în Suedia, un solicitant de azil din cinci se declara minor minor neînsoţit.

În privinţa vârstei solicitanţilor, comisarul ”îndeamnă autorităţile suedeze să nu se încreadă doar în examenul medical, ci să implementeze proceduri multidisciplinare şi să se asigure că îndoiala este întotdeauna în beneficiul minorilor”.

Din mai 2017, Biroul Migraţiei le propune tinerilor solicitanţi care nu pot dovedi că sunt minori să se supună unui examen radiologic al măselelor de minte şi unui IRM al articulaţiilor genunchiului.

Însă aceste examene prezintă marje de eroare ”importante”, potrivit lui Nils Muiznieks, care se bazează pe un raport al Comitetului Drepturilor Copilului de la ONU.

Comisarul CoE notează, totodată că Suedia ”este aproape să-şi îndeplinească angajamentul” de a primi 3.766 de migranţi în 2017, în baza cotelor de mutare stabilite între statele membre UE şi că ea a promis să primească 5.000 anul acesta.