Prin noua sa doctrină militară – care prevede dezvoltarea a două noi arme nucleare – Washingtonul caută să convingă Moscova să respecte acordurile de neproliferare – mai ales Tratatul INF -, afirmă ministrul american al Apărării Jim Mattis, scrie AFP.
”Aşa cum ştiţi, avem o problemă cu încălcările de către Rusia a Tratatului INF” cu privire la armele nucleare cu rază ”intermediară”, a declarat Mattis într-o audiere în Congres. ”Vreau să mă asigur că negociatorii noştri au ceva de negociat (…) de pe poziţie de forţă”.
”Vom rămâne în limitele Tratatului INF, dar vom lansa un program de cercetare şi dezvoltare a unei arme suplimentare care ar trebui să plaseze Rusia într-o poziţie în care va vedea interesul să revină la respectarea Tratatului INF”, a adăugat secretarul, întrebat în Camera Reprezentanţilor despre noua ”postură nucleară” a Washingtonului, publicată vineri, potrivit News.ro.
Statele Unite acuză de mai multe luni Rusia de faptul că a dezvoltat o nouă rachetă nucleară cu rază de acţiune ”intermediară”, care încalcă Tratatul INF semnat de Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov şi care a intrat în vigoare în 1988. Moscova dezminte şi dă asigurări că respectă tratatul.
Prezentând această nouă doctrină, Pentagonul şi-a anunţat intenţia de a se dota cu două noi arme nucleare – un nou tip de rachetă nucleară de putere slabă, care va fi lansată de la bordul unui submarin (o categorie care nu este vizată de Tratatul INF) şi un nou tip de rachetă nucleară de croazieră care încalcă Tratatul INF.
Într-o întâlnire cu presa, înainte de prezentarea noii doctrine, însărcinatul cu capacităţile strategice la Statul Major american Greg Weaver a notat că această nouă rachetă – care va intra în serviciu doar peste şapte ani – ar reprezenta o încălcare a tratatului numai dacă ar fi desfăşurată.
Lansarea programului de cercetare şi dezvoltare nu este interzis de tratat, a adăugat el.
”Statele Unite nu încalcă tratatele de control” al armamentului, a insistat el. ”Deci nu vom trece linia roşie a încălcării Tratatului INF fără să luăm decizia să ne retragem din el”, a subliniat el.
”Însă nu avem intenţia să ne retragem. Am conchis că este în interesul nostru să rămânem în Tratatul INF atât timp cât Rusia îl respectă”, a continuat Weaver, subliniind că noua rachetă de croazieră ar putea să fie abandonată ”dacă Rusia acceptă să revină la măsuri verificabile de control al armamentului nuclear”.
Mattis a anunţat marţi că a discutat problema, în ultimele luni, cu aliaţii din NATO. ”Le-am spus clar că abordarea noastră nu este să ne retragem din Tratatul INF”, a declarat el.
În paralel, Washingtonul i-a amintit în weekend Moscovei obligaţiile pe care le are faţă de noul tratat privind reducerea armamentului strategic START, semnat în 2010 cu Rusia şi intrat în vigoare în 2011.
Acest tratat prevede reducerea cu 30% a numărului focoaselor nucleare pe care le deţin cele două superputeri atomice – ele concentrază numai ele două peste 90% din armamentul de acest tip – şi verificări reciproce mai transparente.
Diplomaţia rusă a anunţat luni, într-un comunicat, că Moscova îşi ”respectă deplin obligaţiile de reducere a armementelor strategice ofensive”, dând asigurări că Statele Unite vor primi rapid o notificare oficială şi datele în domeniul dezarmării pe care le cer.
Statele Unite acuză Rusia că-şi modernizează un arsenal de 2.000 de arme nucleare tactice, ocolindu-şi astfel obligaţiile care-i revin potrivit Tratatului New START, care mai contabilizează doar armele strategice ce servesc drept fundament al doctinei disuasiunii.
La rândul ei, Rusia acuză Statele Unite că încalcă Tratatul INF prin sistemele lor antirachetă desfăşurate în Europa şi Japonia.
”Statele Unite le desfăşoară în bazele lor în România şi în Polonia, adică în apropierea frontierelor noastre de vest, ceea ce este contrar Tratatului INF din 1987, care interzice desfăşurarea unor asemenea sisteme la sol”, denunţa în decembrie viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov.