Angela Merkel s-a declarat marţi pregătită de ”compromisuri dureroase” pentru a smulge un acord de coaliţie în Germania cu social-democraţii, în ultima zi de negocieri menite să scoată prima economie europeană din impasul politic, relatează AFP.
Dezacorduri continuă să existe ”pe teme esenţiale”, iar ”fiecare dintre noi va trebui să accepte compromisuri dureroase”, a declarat cancelarul conservator în exerciţiu la sosirea la Berlin.
”Sunt pregătită pentru ele, dacă putem să garantăm că, în final, avantajele vor fi mai mari ca inconvenientele”, a adăugat ea, subliniind că acest lucru este în ”interesul superior al ţării”.
De această dată nu mai sunt posibile amânări, titrează News.ro.
După săptămâni de ezitări, multiple amânări în ultimele zile, democrat-creştinii lui Angela Merkel (CDU/CSU) şi social-democraţii (SPD) lui Martin Schulz urmează să tranşeze – ei şi-au stabilit sfârşitul zilei ca dată-limită fnală.
”Eu cred că astăzi se va decide” dacă cele două tabere ”se pot înţelege”, a declarat la rândul său Schulz.
Potrivit unei apropiate a cancelarului, Julia Klöckner, negocierile ar putea să dureze până ”târziu în noapte” – epilogul unei încurcături postelectorale fără precedent în istoria postbelică.
Alegerile legislative germane din 24 septembrie – marcate de o repliere a partidelor tradiţionale şi o ascensiune a extremei drepte – nu au degajat o majoritate clară în Camera Deputaţilor.
După un prim eşec în formarea unei coaliţii cu liberalii şi ecologiştii, în noiembrie, Merkel expediază afacerile curente din octombrie, iar rolul i-a fost afectat.
Ea trebuie să se înţeleagă, în prezent, cu social-democraţii, pentru a putea spera la un al patrulea mandat durabil.
S-a ajuns la un acord în mai multe dosare, începând cu Europa, în care ambele tabere sunt pregătite să susţină în principiu propunerile de reformă ale şefului statului francez Emmanuel Macron.
Martin Schulz, fostul preşedinte al Parlamentului European (PE), îşi doreşte să vadă ”sfârşitul diktatului economiilor” bugetare în Europa.
Însă alte subiecte de politică internă continuă să ridice probleme – sănătatea şi piaţa muncii.
Social-democraţii cer o reducere a inegalităţilor între casele publice şi private de asigurări pe caz de boală şi un recurs mai mic la contracte pe perioadă determinată. În privinţa acestor două puncte, conservatorii rămân fermi.
Ambele tabere nu sunt de acord nici cu privire la nivelul cheltuielilor militare, în contextul în care Germania este supusă, la NATO, unor presiuni din partea Statelor Unite ale lui Donald Trump să-şi dezlege baierele pungii.
Germania trebuie să demonstreze că este ”demnă de încredere pe plan internaţional”, a argumentat marţi Angela Merkel.
Social-democraţii este necesar să obţină concesii vizibile în schimbul alianţei lor, altfel riscând să-şi vadă baza respingând în final compromisul.
În cazul unui acord cu conservatorii, cei 440.000 de membri ai partidului vor avea ultimul cuvânt, printr-un vot intern, care ar putea să se încheie la începutul lui martie.
Iar ei au în continuare păreri foarte împărţite, inclusiv asupra unei noi coaliţii cu conservatorii, cu care au guvernat deja în perioadele 2005-2009 şi 2013-2017. De fiecare dată a urmat o derută electorală.
În lipsa unui acord, cancelarul în exerciţiu va trebui să se mulţumească cu un guvern minoritar sau să accepte să se organizeze noi alegeri, foarte riscante, care ar putea fi, înainte de toate, în avantajul extremei drepte. Fiecare dintre cele două scenarii ar fi o premieră în Germania din 1945 încoace.
În caz de succes, al patrulea mandat al Angelei Merkel se anunţă deja complicat. Unele publicaţii germane ironizează o ”coaliţie a perdanţilor”.
Social-democraţii sunt în cea mai rea situaţie. După ce a înregistrat, în ultimele alegeri legislative, cel mai slab scor de după război (20%), cel mai vechi partid din Germania continuă, de săptămâni, să scadă în sondaje.
Formaţiunea este creditată cu 17% într-o anchetă INSA, săptămâna aceasta, şi este pe cale să fie prinsă din urmă de extrema dreaptă (15%).
Conservatorii scad şi ei, la 30,5%.
Împreună, cele două mişcări nu ar reprezenta însă majoritatea germanilor – un lucru care nu s-a mai întâmplat în sondaje.
Iar asta, înainte să înceapă să guverneze.