Kosovo speră la un ”acord istoric” cu Belgradul în acest an, la un deceniu de la independenţă

Hashim Thaçi, preşedintele Kosovo, speră la un ”acord istoric” cu Serbia în 2018, an care marchează un deceniu de la proclamarea independenţei în continuare nerecunoscute de Belgrad, relatează AFP, citat de News.ro.

”Eu cred cu adevărat că dialogul este singura cale posibilă, astfel încât Kosovo şi Serbia să înainteze către viitor”, a declarat Hashim Thaçi într-un interviu acordat săptămâna aceasta AFP la Priştina.

Kosovo îşi sărbătoreşte independenţa pe 17 februarie. Susţinut de Statele Unite şi cea mai mare parte a ţărillor Uniunii Europene (UE), el este recunoscut ca stat suveran de peste 110 ţări.

Proclamarea independenţei a avut loc la un deceniu după războiul din perioada 1998-1999, soldat cu 13.000 de morţi, între forţele armate sârbe şi gherila separatistă kosovară albaneză UCK, căreia Hashim Thaçi i-a fost lider politic.

Tudorel Toader: A nu se confunda independenţa procurorilor în instrumentarea cauzelor cu faptul că aceştia îşi…

Senatul a adoptat tacit propunerea ca ziua de 10 mai să devină Ziua Independenţei Naţionale a…

Acest ultim conflict din fosta Iugoslavie s-a încheiat după ce forţele NATO au bombardat Serbia lui Slobodan Miloşevici. Kosovo a fost plasat atunci sub protecţie occidentală.

Însă Belgradul respinge în continuare independenţa fostei sale provincii albaneze, iar cu susţinerea Rusiei reuşeşte să-i blocheze aderarea la ONU.

Angajat în 2011 sub egida UE, dialogul între Priştina şi Belgrad se află în punct mort de aproape doi ani. Între principalele puncte de blocaj se află statutul municipalităţilor în care trăieşte minoritatea sârbă.

”Sper că 2018 va fi anul unui acord final istoric”, a insistat Hashim Thaçi, precizând că a abordat recent această problemă, la Davos, cu omologul său Aleksandr Vicici. ”Este un an crucial, trebuie să fie decisiv. Altfel, ne vom târî decenii”, a avertizat el.

Progrese

Discuţiile se află într-un punct mort, însă Hashim Thaçi vede motive să fie optimist în privinţa legăturilor între comunităţi şi relaţiilor cu Belgradul.

După lansarea dialogului, ”Poliţia din Kosovo, vameşii se află la frontiera cu Serbia, există o libertate de circulaţie, tribunale funcţionează în nord”, unde trăieşte o parte importantă a celor aproximativ 120.000 de etnici sârbi din Kosovo, dintr-o populaţie totală de 1,8 milioane de locuitori.

”Sârbi fac parte de-acum din Parlament şi participă la guvernare”, iar ”pentru prima oară în istoria Kosovo, alegeri locale şi naţionale au avut loc în nord” în 2013 şi 2017, a continuat Hashim Thaçi.

Inclusiv la Mitroviţa, un oraş împărţit din nord, unde tensiunile rămân puternice şi unde a fost asasinat, la jumătatea lui ianuarie, un politician sârb, Oliver Ivanovici, există motive de satosfacţie, a dat el asigurări.

După această crimă, care rămâne neelucidată încă, ”am liniştit situaţia” împreună cu preşedintele sârb Aleksandr Vucici, dă asigurări Hashim Thaçi. “Imaginaţi-vă că acest lucru s-ar fi întâmplat acum trei sau patru ani. Situaţia ar fi explodat!”, a spus el.

Până la angajarea dialogului, Mitroviţa ”era blocată, izolată, acaparată de crimă”, a insistat Hashim Thaçi. “Am avut 20 de ani de tenebre în această parte a Kosovo. Oricine a sperat la o soluţie magică s-a înşelat”.

Provocare economică

Hashim Thaç are în vedere pentru ţara sa ”un singur drum (…), o singură viziune: să devină membră a Uniunii Europene şi NATO”. ”UE este în întârziere cu Kosovo şi Balcanii Occidentali”, şi-a exprimat el regretul.

Priştina aşteaptă să beneficieze de o liberalizare a vizelor pentru locuitorii săi, după modelul acestui avantaj de care beneficiază vecinii săi balcanici.

Însă, înainte să i-l acorde, Bruxellesul cere ca deputaţii kosovari să aprobe modificarea frontierei cu Muntenegrul.

”Trebuie să ne facem datoria. Altfel va fi vina noastră” dacă această măsură nu este aprobată, a declarat Hashim Thaçi.

Însă el a îndemnat Europa ”să ofere speranţă” Kosovo, care vrea să obţină statutul de stat candidat la aderarea la UE.

O altă provocare importantă pentru ţară este ”crearea de locuri de muncă, pentru a atacat criza socială”.

Kosovo, o ţară tânără şi săracă, se confruntă cu un şomaj important – de aproximativ 30% – care îi împinge pe mulţi kosovari la exod.

Sursa foto: Captură video Youtube