Angela Merkel, preşedintele Uniunii Creştin-Democrate (CDU), şi adversarul acesteia, liderul social-democrat Martin Schulz, i-au îndemnat pe cetăţenii germani să voteze în scrutinul parlamentar programat duminică. Cum criza imigranților este cea mai acută problemă cu care se confruntă, actualul cancelar a dat asigurări că nu se va repeta afluxul de imigranţi extracomunitari din 2015.
Aproximativ 61,5 milioane de cetăţeni sunt aşteptaţi la urne în scrutinul parlamentar federal programat duminică în Germania.
Potrivit unui sondaj publicat sâmbătă de Institutul INSA, partidul Angelei Merkel – Uniunea Creştin-Democrată (CDU) -, şi filiala bavareză a acesteia – Uniunea Creştin-Socială (CSU) -, se vor plasa pe primul loc în scrutinul legislativ federal, fiind creditate cu 34%. Pe locul doi în intenţiile de vot se situează Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), condus de Martin Schulz, fost preşedinte al Parlamentului European, cu 21%. Pe locul al treilea, cu 13% din intenţiile de vot, se poziţionează partidul eurosceptic Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta), urmat de formaţiunea Die Linke, care are o doctrină de stânga, cu 9%, şi de Partidul Democraţilor Liberi (FDP, centru-dreapta), tot cu 9%. Formaţiunea Alianţa ’90/Partidul Verzilor (B90/G, centru-stânga) este creditată cu 8%.
Dacă Alternativă pentru Germania va obţine acest scor, va fi prima dată după al II-lea Război Mondial când un partid de extremă-dreapta va avea reprezentanţi în Parlament, scrie Mediafax.
Angela Merkel a îndemnat alegătorii să participe la vot, reiterând angajamentul pentru susţinerea familiilor, pentru evitarea majorării taxelor şi în favoarea îmbunătăţirii siguranţei publice. De asemenea, liderul creştin-democrat a lăudat rolul Uniunii Europene în oferirea de stabilitate. “Vrem să creştem motivaţia alegătorilor, în contextul în care mulţi încă sunt indecişi”, a afirmat Angela Merkel.
Referindu-se la criza imigranţilor extracomunitari din anul 2015, Merkel a justificat politicile de flexibilitate invocând raţiuni umanitare, dar a dat asigurări că situaţia nu se va repeta. “Ceea ce s-a întâmplat în anul 2015 nu se poate repeta şi nu se va repeta”, a spus Merkel, dând asigurări că va proteja frontierele Uniunii Europene.
La rândul său, Martin Schulz, liderul Partidului Social-Democrat (SPD), a lansat un apel la vot, explicând că absenteismul va favoriza formaţiunea Alternativă pentru Germania, “groparul democraţiei”.
Liderul social-democrat s-a declarat optimist privind rezultatul scrutinului parlamentar, argumentând că 37% dintre alegători sunt indecişi.
Deși Angela Merkel este aproape de a-şi asigura cel de-al patrulea mandat în funcţia de cancelar al Germaniei, cei 12 ani în fruntea Executivului german s-au dovedit extrem de dificili, Merkel având de gestionat o serie întreagă de crize, dintre care cea mai presantă a fost criza imigranţilor, notează Mediafax.
Duminică este programat primul scrutin naţional de la izbucnirea crizei imigranţilor, în urma căreia peste un milion de extracomunitari au ajuns în Germania.
În cei 12 ani de când ocupă această funcţie, Angela Merkel a lucrat cu patru preşedinţi francezi şi cu trei preşedinţi americani. în 2005, preşedintele SUA era George Bush, Tony Blair era premierul Marii Britanii, iar Jacques Chirac era preşedintele Franţei.
Ultimul mandat al cancelarului Merkel s-a dovedit extrem de dificil, fiind nevoită să facă faţă crizei de securitate generată de conflictul din Ucraina, scandalului internaţional legat de testele trucate ale constructorului german Volkswagen, crizei generate de Grecia, dar şi Brexit-ului.
Cu toate că politicile interne ale Angelei Merkel au contribuit semnificativ la prosperitatea economică a Germaniei, din 2005 şi până în prezent, cancelarul Merkel s-a confruntat cu o serie lungă de probleme: criza financiară, agresiunea Rusiei din Ucraina, criza UE generată de Grecia, Brexit, însă cea mai mare criză a fost cea a imigranţilor.
După mai mulţi ani de război în Siria şi în mai multe state din Orientul Mijlociu, urmările încep să se simtă şi în Europa. Milioane de sirieni au fugit din calea ororilor comise de regimul lui Bashar al-Assad şi de reţeaua teroristă Stat Islamic, adăpostindu-se initial în ţările din imediata proximitate. Acolo au beneficiat de un sprijin nesemnificativ din partea comunităţii internationale, refugiaţii luând decizia de a se deplasa spre nord. Germania a reprezentat pentru majoritatea imigranţilor un tărâm al făgăduinţei, mai ales după ce Angela Merkel a adoptat politica uşilor deschise.
Astfel, sute de mii de oameni au ajuns la porţile Europei în vara anului 2015, mulţi dintre ei plătind cu viaţa pentru a ajunge pe bătrânul continent. În acest context, Angela Merkel a anunţat că ţara sa va întinde o mână de ajutor.
”Trebuie să vă spun sincer, dacă trebuie să ne cerem iertare că le-am întins o mână celor aflaţi în nevoie, atunci aceasta nu este ţara mea”, a declarat Merkel în urmă cu câteva luni, potrivit Deutsche Welle.
Multe dintre statele membre UE nu au fost de acord cu abordarea Germaniei, aspect ce a generat tensiuni în interiorul Blocului comunitar.
Din vara anului 2015, peste un milion de imigranţi au ajuns pe teritoriul german. Alţi aproximativ un milion de refugiaţi au ajuns pe teritoriul celorlalte state ale UE. Acest flux de oameni produce schimbări în Uniunea Europeană, unele state acuzând-o pe Merkel că este vinovată pentru noua situaţie. Chiar şi germanii au început să-şi critice cancelarul pentru decizia care a dus la diminuarea siguranţei cetăţenilor şi pentru riscurile de securitate la care a fost expusă Germania.
Cea mai dură consecinţă a politicii uşilor deschise a fost la sfârşistul anului 2016. Atunci, în urma unui atac terorist comis la un târg de Crăciun din Berlin, 12 oameni au murit, iar alţi 40 de oameni au fost răniţi. Cel care a comis atacul era un imigrant din Tunisia. Alte serii de atacuri teroriste pe teritoriul UE au fost comise de imigranţii ajunşi în Europa în ultimii ani.
În pofida criticilor venite după gestionarea crizei migranţilor, cota de popularitate a cancelarului german a rămas neschimbată, Angela Merkel fiind preferată pentru funcţia de cancelar de aproximativ 48% dintre germani, cu mult înaintea principalului contracandidat, Martin Schulz, care are o popularitate de 22%.
Sursa foto: Captură video Youtube